Sărbătorile de iarnă ajung la final odată cu prăznuirea Botezului Domnului și a Sfântului Ioan Botezătorul, momente încărcate de semnificații religioase profunde, dar și de obiceiuri populare spectaculoase.
Calendarul creștin marchează Boboteaza pe data de 6 ianuarie, urmată imediat, pe 7 ianuarie, de sărbătoarea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Aceste zile au o importanță majoră atât pentru credincioșii ortodocși, cât și pentru cei catolici, simbolizând încheierea ciclului dedicat Nașterii Domnului.
Unul dintre cele mai cunoscute ritualuri este sfințirea apelor. Conform tradiției, preoții aruncă o cruce în apele reci ale unui râu sau lac, iar bărbații curajoși se întrec înot pentru a o recupera. Se spune că cel care reușește să aducă crucea la mal va fi binecuvântat cu noroc pe tot parcursul anului, bucurându-se de respectul comunității.
În zonele din nordul țării se păstrează „Iordănitul femeilor”, un obicei vechi de purificare. După o noapte de petrecere, femeile ies pe ulițe și amenință bărbații întâlniți că îi vor arunca în apă, iar tinerele soții sunt stropite simbolic pentru a fi integrate în rândul femeilor căsătorite.
Superstițiile legate de dragoste sunt nelipsite. Fetele nemăritate își pun busuioc legat cu fir roșu sub pernă în noaptea de Bobotează, sperând să își viseze ursitul. De asemenea, o credință populară sugerează că tinerele care alunecă pe gheață în această zi au șanse mari să se căsătorească în anul respectiv.
Pregătirile încep încă din Ajun, când se organizează o masă similară celei de Crăciun. Sub fața de masă se așază fân, iar meniul cuprinde 12 feluri de mâncare de post, precum coliva, sarmalele cu crupe sau plăcintele. Nimeni nu gustă din bucate până la sosirea preotului cu „Chiralesa” (Iordanul), iar o parte din mâncarea sfințită este oferită animalelor din gospodărie, notează psnews.ro.
Semnele vremii sunt interpretate cu atenție: pomii acoperiți de promoroacă prevestesc un an agricol bogat. În ziua praznicului sunt interzise certurile, spălatul rufelor sau împrumutarea obiectelor. Seria sărbătorilor se încheie pe 7 ianuarie cu „Udatul Ionilor”, un ritual specific Transilvaniei și Bucovinei, unde cei ce poartă numele sfântului sunt purtați prin sat și stropiți cu apă.
În lumea catolică, data de 6 ianuarie corespunde Epifaniei, momentul adorării Pruncului Iisus de către cei trei magi. În țări precum Franța, sărbătoarea este marcată prin „galette des rois”, o prăjitură în care se ascunde o figurină, desemnându-l pe cel care o găsește drept „rege” pentru o zi.
