Sărbătoarea Botezului Domnului, marcată în calendar pe data de 6 ianuarie, reprezintă un moment de referință pentru credincioși, simbolizând încheierea ciclului sărbătorilor de iarnă. Dincolo de semnificația religioasă profundă, această zi este însoțită de o serie de obiceiuri populare menite să atragă prosperitatea și să protejeze gospodăriile de energiile negative.

Unul dintre cele mai spectaculoase momente rămâne sfințirea apelor, ritual desfășurat la râuri sau lacuri, unde preotul aruncă o cruce în apă. Tradiția spune că bărbatul care reușește să recupereze crucea din apele reci va fi binecuvântat cu noroc și sănătate pe tot parcursul anului. În paralel, tinerele nemăritate continuă obiceiul de a pune busuioc sub pernă, sperând să își viseze viitorul soț.

În Ajunul Bobotezei, ritualurile casnice sunt respectate cu sfințenie, masa fiind pregătită într-un mod specific. Sub fața de masă se așază fân sau otavă, ca simbol al belșugului. Un detaliu esențial este așezarea câte unui bulgăre de sare pe fiecare colț al mesei, gest considerat a oferi protecție și sănătate întregii familii.

Meniul ritualic cuprinde 12 feluri de mâncare de post, printre care se numără coliva, sarmalele cu crupe, peștele, plăcintele și prunele afumate. Nimeni nu gustă din aceste preparate până la sosirea preotului cu „Chiralesa” (termen ce înseamnă „Doamne, miluiește!”) pentru a sfinți casa. O parte din alimentele sfințite este oferită ulterior animalelor din curte, pentru a le feri de boli, notează csid.ro.

În anumite zone din nordul țării, se păstrează obiceiul „Iordănitului femeilor”, o petrecere ce dura până în zori, urmată de udarea simbolică a bărbaților la râu. De asemenea, credințele populare leagă fenomenele meteorologice de prosperitatea agricolă: dacă pomii sunt încărcați cu promoroacă în dimineața Ajunului, se preconizează un an roditor și bogat.