Curtea de Apel București a transmis luni seară un punct de vedere oficial, intitulat „Informare publică Recorder”, prin care dorește să aducă lămuriri în urma investigației jurnalistice care a ridicat semne de întrebare privind schimbările componenței completurilor de judecată. Instituția respinge acuzațiile conform cărora modificările administrative ar fi condus la prescrierea faptelor de corupție în cazul unor persoane publice.
Reprezentanții instanței au precizat că respectă libertatea presei, însă consideră necesară o informare corectă, menționând că jurnaliștii nu au solicitat un punct de vedere înainte de publicarea materialului. „Prezenta comunicare nu are un caracter polemic, ci unul strict informativ, fiind determinată de obligaţia Curţii de Apel Bucureşti de a asigura transparenţa activităţii sale şi de a proteja încrederea publicului în actul de justiţie”, au transmis magistrații.
Referitor la modificările completurilor, Curtea susține că acestea nu au fost arbitrare, ci bazate pe lege și pe necesități obiective. „Orice măsură administrativă adoptată la nivelul instanţei a avut şi are ca unic scop asigurarea continuităţii actului de justiţie şi a funcţionării normale a completurilor de judecată”, se arată în document, subliniindu-se că niciun judecător nu poate fi mutat fără acordul său.
Statistica prezentată de CAB arată că, în ultimii trei ani, au existat 361 de modificări ale completurilor, cauzate de o schemă de personal de 218 judecători. Principalele motive invocate sunt:
În ceea ce privește cazul concret al achitării lui Marian Vanghelie, menționat în ancheta Recorder, Curtea de Apel București afirmă că prescripția intervenise anterior judecării apelului. „La data înregistrării dosarului pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, faptele reţinute în sarcina inculpatului erau deja prescrise încă din anul 2017”, precizează instituția, adăugând că nicio modificare a completului nu ar fi putut schimba acest rezultat juridic inevitabil.
Instituția a explicat că schimbările din completul care l-a judecat pe fostul primar au survenit deoarece un judecător a promovat la Înalta Curte, iar altul a devenit formator la INM. „Soluţia pronunţată nu a fost consecinţa modificărilor de complet, ci rezultatul stării juridice a cauzei existente la momentul sesizării instanţei”, se mai arată în comunicat.
De asemenea, CAB a răspuns și acuzațiilor legate de un alt dosar, menționat de fostul judecător Beșu, explicând că decizia luată a avut rolul de a corecta un viciu de competență și de a preveni prescripția, nu de a o favoriza. „Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective şi legale”, concluzionează reprezentanții instanței, conform informațiilor furnizate de ziarulprofit.ro.
