Dr. Ovidiu Grămescu, șeful Secției de Neurochirurgie de la Spitalul Sanador, a explicat detalii esențiale despre progresul tehnologic în sala de operație, dar și despre impactul stilului de viață modern asupra sănătății coloanei vertebrale. Invitat în emisiunea „Bine pentru tine”, specialistul a subliniat importanța echilibrului între mișcare și repaus pentru a preveni afecțiunile discale.
Evoluția aparaturii medicale permite acum intervenții de o finețe remarcabilă, medicul comparând sistemele moderne de neuronavigație cu un GPS care ghidează chirurgul exact către zona afectată, protejând astfel țesutul sănătos și permițând incizii osoase minime.
„Neuronavigația înseamnă, la tumori mici, profunde, ale creierului este ca un fel de GPS. Dacă înainte îți foloseai toate abilitățile, măsurai coordonate ca să cazi exact pe tumoră, să nu te duci pe lângă ea, neuronavigația este un aparat care te duce și te ghidează precis. Și atunci poți să faci și voletul mai mic. Voletul înseamnă ce scoți din os și apoi îl pui la loc. Microscopul nu mai vorbesc, este de mult”, a detaliat medicul.
În ceea ce privește patologia coloanei, problemele nu îi ocolesc nici pe tineri, nici pe cei care fac sport intens, însă o cauză majoră în ultimele decenii o reprezintă sedentarismul tehnologic. Statul prelungit la birou a devenit un factor de risc la fel de periculos ca munca fizică grea, ducând frecvent la hernii de disc lombare sau cervicale.
„Coloana noastră vertebrală, care este stâlpul de rezistență al corpului, este solicitată și când faci sport peste măsură. La 20 de ani nu au nicio problemă, organismul e tânăr, creanga este verde. Sunt sportivi de performanță care la 40-50 de ani stau rău cu coloana, pentru că au suprasolicitat-o la un moment dat”, a precizat dr. Grămescu.
Specialistul a evidențiat schimbarea tiparului de pacient în ultimii 25-30 de ani, odată cu utilizarea intensivă a laptopurilor și a muncii de birou. Recomandarea principală este întreruperea perioadelor de stat pe scaun la fiecare 60-90 de minute pentru a face mișcare, deoarece „coloana începe să sufere din cauza repaosului prelungi”.
Referitor la prevenție, medicul pledează pentru moderație, amintind de principiile medicinei antice care punea accent pe evitarea bolii. Activitatea fizică moderată și menținerea unei greutăți optime sunt esențiale, extremele fiind la fel de dăunătoare: atât sedentarismul, cât și suprasolicitarea fizică.
„Medicina preventivă, cum făceau asiaticii acum 4-5 mii de ani, erau plătiți până apărea boala, după ce apărea boala era vina vraciului că nu i-a ghidat corect și trebuia să se ducă să îi trateze fără să mai fie plătit. Prevenția rămâne de primă intenție. Ce să faci? Să nu o suprasoliciți, dar nici să o lași să lenevească”, a adăugat invitatul Libertatea.
Când vine vorba despre tratament, dr. Ovidiu Grămescu atrage atenția că durerea care iradiază spre picior (în cazul zonei lombare) sau spre mână (în cazul zonei cervicale) este un semnal de alarmă care necesită investigații imagistice precum RMN-ul.
Specialistul insistă că intervenția chirurgicală trebuie să rămână o soluție pentru o mică parte din cazuri, doar atunci când există riscuri neurologice majore, precum pareza, sau când durerea este intractabilă.
„Vezi dacă o mică parte din patologia vertebro-medulară este de operat. O mică parte. E tendința să se forțeze puțin nota cu operațiile. Se operează doar dacă e risc de pareză și semnul de alarmă este durerea de picior la lombar. La cervical, vorbim de durerea pe mână”, a conchis medicul.
