Autoritățile din județele Giurgiu și Ilfov au activat măsuri speciale de supraveghere sanitar-veterinară, după confirmarea prezenței virusului de Pestă Porcină Africană într-o gospodărie din localitatea Poșta, comuna Buturugeni. Decizia implică monitorizarea strictă a peste 30 de localități din zonă, conform informațiilor relatate de Ziar Obiectiv.
Confirmarea focarului a dus la convocarea de urgență a Centrului Local de Combatere a Bolilor (CLCB) Giurgiu, ședința având loc pe data de 27 ianuarie 2026.
„Centrul Local de Combatere a Bolilor Giurgiu s-a întrunit în şedinţă de lucru extraordinară la data de 27.01.2026, în contextul confirmării la data de 26.01.2026 a unui focar de Pestă Porcină Africană, într-o exploataţie privată din localitatea Poşta, comuna Buturugeni, judeţul Giurgiu. În cadrul şedinţei a fost analizat şi aprobat Programul de măsuri privind combaterea focarului menţionat”, au precizat reprezentanții instituției.
Aria de supraveghere stabilită de autorități cuprinde localități din ambele județe limitrofe. Printre așezările vizate se numără Mihăleşti, Popeşti, Novaci, Băneşti, Stâlpu, Gorneni, Chiruleşti, Iepureşti, Bulbucata, Făcău, Teişori, Coţeni, Podu Ilfovăţului, Pădureni, Zorile, Grădinari, Habaia, Ogrezeni, Tântava şi Ţegheş. De asemenea, pe lista zonelor monitorizate apar Dârvari, Caţichea, Domneşti, Oltenu, Clinceni, Bragadiru, Bulgaru, Vârteju, Cornetu, Buda, Pruni și Dumitrana.
Procedurile standard în astfel de cazuri impun realizarea unui recensământ al animalelor, sacrificarea exemplarelor contaminate și aplicarea unor acțiuni de dezinfecție, respectând directivele europene în vigoare.
Specialiștii atrag atenția că vectorul principal de transmitere rămâne fauna sălbatică. Medicul veterinar Mary Pană, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine, Ovine și Porcine, a declarat pentru FANATIK că gestionarea populației de mistreți este deficitară.
„Din noiembrie până în decembrie este perioada în care pesta porcină africană evoluează cel mai grav. Asta este perioada. Suntem din 2017 cu roșu în Europa, chiar dacă sunt zone de supraveghere. Vinovați suntem toți. Nu funcționează prevenția. La noi, spre deosebire de alte state membre, sunt foarte mulți porci în gospodării și nu sunt supravegheați mistreții. Partea de silvatic nu este supravegheată. Nici măcar nu se mai fac discuții cu Comisia Europeană pe subiectul mistreților. E foarte complicat. Noi am venit cu propunerea sa fie supravegheați mistreții. E foarte complicat, dar ce e mai clar e că problema vine de la mistreți. Ar trebui discutat cu Ministerul Mediului să mărească cota de împușcare la mistreți, sunt foarte mulți. Eu personal, ca medic veterinar, cred că asta este cea mai mare problemă”, a afirmat Mary Pană.
Efectele economice asupra industriei de profil din România sunt severe, țara fiind dependentă de importuri pentru aproximativ 80% din necesarul de carne de porc. Președintele Sindalimenta, Dragoș Frumosu, critică lipsa măsurilor preventive și a culoarelor de transport pentru fermele neafectate.
„Nici măcar pentru fermele unde nu se constatase că există virusul, nu s-au luat măsuri în consecință, astfel încât de la fermele sănătoase, să spun așa, să se creeze culoare care să transporte porcul către abator să fie sacrificat și vândut mai departe. Pentru că, nefăcându-se lucrul ăsta, fermierul respectiv a fost nevoit să cheltuie suplimentar ca să hrănească animalele până primea undă verde. Animalele au crescut în greutate și nu au mai fost rentabile pentru partea de industrie de procesare și inclusiv cei care n-au fost afectați de pesta porcina africană au pierdut enorm de mult”, a explicat liderul sindical.
Acesta susține că strategia actuală a Ministerului Agriculturii nu oferă soluții viabile, ceea ce descurajează crescătorii autohtoni.
„Statul român și Ministerul Agriculturii nu găsesc soluții, în primul rând de protecție, în al doilea rând de creștere a numărului de ferme care să aducă un număr de porci mai mare pe piață. Suntem specializați și aveam, până nu demult, rase deosebite. Ajungem la concluzia că nu mai vrem să creștem porci”, a adăugat Frumosu.
Pentru limitarea focarului, reprezentantul sindicatului recomandă izolarea strictă a perimetrului afectat și intensificarea vânătorii. „Înconjori zona respectivă. Nu permiți intrare, ieșire, astfel încât până când dezinfectezi și ucizi virusul din zona respectivă să nu treacă în altă parte, iar nu în ultimul rând, să dai drumul la vânătoarea de mistreți, astfel încât să reduci posibilitatea ca procentul să crească, să-l minimalizezi cât se poate. Din nefericire, aceste măsuri nu sunt luate la timp”, a concluzionat acesta.
În privința unei soluții imunologice, perspectivele rămân rezervate. Florica Bărbuceanu, directorul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA), a precizat că cercetările continuă, însă virusul prezintă caracteristici complexe care îngreunează crearea unui vaccin.
„Sunt multe încercări, multe institute de renume din domeniu au un program de dezvoltare a unor proiecte de cercetare prin care fiecare încearcă să realizeze acest vaccin. Și în România există un astfel de proiect. Din păcate, toate aceste încercări n-au dat un produs biologic eficient. Au fost mai multe încercări și e sigur că au fost dezvoltate mai multe produse biologice, imunologice, însă niciunul dintre ele nu a avut o eficiență bună. Este caracteristică a virusului, nu din alt motiv, ci pentru că virusul are anumite caracteristici și nu există o eficiență foarte clară a produselor biologice dezvoltate până în acest moment”, a detaliat Florica Bărbuceanu.
