Organizația Mondială a Sănătății a inclus virusul Nipah pe lista agenților patogeni cu un potențial major de a declanșa epidemii, acesta fiind considerat unul dintre cele mai periculoase virusuri cunoscute la nivel global. Deși incidența sa este relativ rară, rata mortalității este extrem de ridicată, generând focare grave în special în regiunile din Asia de Sud și Sud-Est.

În absența unui tratament specific sau a unui vaccin omologat, virusul rămâne o preocupare constantă pentru specialiștii în boli emergente, notează Redactia.ro.

Identificat pentru prima dată în anul 1999 în Malaysia, în localitatea Sungai Nipah, acest agent patogen este de tip zoonotic, transmițându-se de la animale la oameni. Virusul face parte din familia Paramyxoviridae, fiind înrudit cu virusurile rujeolei și oreionului, însă manifestă o agresivitate mult mai pronunțată.

Unul dintre factorii care îl fac extrem de periculos este modul variat de transmitere. Principalul rezervor natural sunt liliecii fructivori, care pot infecta oamenii direct sau prin intermediul alimentelor contaminate, cum ar fi fructele mușcate sau seva de palmier.

Totodată, riscul unor epidemii extinse este amplificat de capacitatea virusului de a se transmite interuman. În focarele monitorizate în India și Bangladesh, s-a confirmat infectarea prin contactul direct cu fluidele corporale ale persoanelor bolnave.

Tabloul clinic se poate prezenta sub diverse forme, de la simptome ușoare, ce pot fi confundate cu o viroză respiratorie, până la manifestări severe. Pacienții acuză frecvent febră mare, dureri intense de cap și musculare, oboseală cronică, greață și vărsături.

Diagnosticarea rapidă este complicată de perioada de incubație variabilă. Deși de regulă simptomele apar între 4 și 14 zile de la infectare, există cazuri documentate în care perioada latentă a ajuns până la 45 de zile.

Cea mai alarmantă statistică legată de virusul Nipah este letalitatea sa. Rata de deces variază între 40% și 75%, în funcție de severitatea focarului și de resursele medicale disponibile, cifre care îl plasează alături de virusurile Ebola și Marburg în categoria celor mai letale infecții.

La ora actuală, nu există un antiviral dedicat pentru combaterea infecției. Îngrijirea pacienților este strict suportivă, vizând menținerea funcțiilor vitale. Deși există vaccinuri în stadii experimentale, niciunul nu este disponibil pentru utilizare largă.

Zonele geografice cele mai afectate, unde au fost raportate focare repetate, includ Bangladesh, India, Malaysia și Singapore. Amenințarea este cu atât mai serioasă cu cât virusul poate provoca afecțiuni neurologice grave, iar transmiterea de la om la om este posibilă.

Pentru a limita răspândirea, autoritățile sanitare recomandă măsuri stricte de prevenție: evitarea contactului cu animalele bolnave, spălarea riguroasă a fructelor și a alimentelor potențial contaminate, precum și respectarea protocolului de igienă în spitale.