O ceremonie liturgică de amploare are loc vineri, 6 februarie 2026, la București, unde Patriarhul Daniel, alături de membrii Sfântului Sinod, oficiază solemnitatea proclamării canonizării pentru 16 femei românce recunoscute pentru viața lor sfântă.
Evenimentul marchează o etapă esențială în contextul în care Patriarhia Română a stabilit ca anul 2026 să fie „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame)”. Decizia de canonizare a fost luată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în cursul anului 2025, notează stirilekanald.ro.
Programul liturgic a debutat încă de joi, 5 februarie, când la Catedrala Patriarhală a fost oficiată, începând cu ora 17:00, ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 femei (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare). În dimineața zilei de vineri, de la ora 7:45, moaștele sfinților Dimitrie cel Nou, Împărații Constantin și Elena, Nectarie de la Eghina și cele ale Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina au fost purtate în procesiune și depuse la Baldachinul Sfinților pentru închinarea pelerinilor.
Slujba propriu-zisă se desfășoară conform unui orar strict. Între orele 8:30 şi 12:30, Sfânta Liturghie va fi săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhii prezenți. Festivitatea de proclamare generală a sfințeniei celor 16 românce va avea loc spre final, înainte de încheierea Sfintei Liturghii.
Lista noilor sfinte include mame creștine și soții de domnitori care au susținut credința. Printre acestea se numără Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica), Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț (1896-1989, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv), Sfânta Olimpia din Fărcașa (1880-1967, mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu) și Sfânta Anastasia Șaguna (1785-1836, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna). De asemenea, sunt canonizate Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (1661-1729, soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mamă a unsprezece copii: patru fii și șapte fiice) și Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (1487-1554, fosta Despina Milița, soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab).
Canonizarea include și monahii sau mărturisitoare care au suferit pentru credință. Sinodul le-a trecut în rândul sfinților pe: Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău (sec. XVII-XVII), Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic (1697-1814), Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic (1757-1842), Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (1923-2011), Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (1852-1935) și Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (1970-2014, pustnică având o aspră nevoință pe muntele bucovinean Giumalău). Alături de ele se află Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (1906-1971, învățătoare deportată timp de cincisprezece ani în Siberia pentru credința sa), Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (1908-1949, misionară și monahie care a pătimit pentru Hristos în timpul persecuțiilor comuniste) și Sfânta Magdalena de la Mălainița (1895-1962) din Serbia.
În legătură cu semnificația acestui eveniment, Patriarhul Daniel a transmis un mesaj puternic despre rolul femeii în istoria Bisericii.
„Aceste noi sfinte din calendar ne arată că Biserica Ortodoxă Română a fost dintotdeauna binecuvântată cu femei credincioase și evlavioase, care au dus lupta cea bună și au săvârșit călătoria lor pământească în multe forme de slujire: mame ai căror copii au devenit sfinți, mucenițe care au apărat credința cu sângele lor, cuvioase care au ales calea vieții monahale, femei mărturisitoare care au îndurat persecuțiile pentru numele lui Hristos și soții de voievozi sau domnitori care au sprijinit Biserica și neamul românesc”, a declarat Patriarhul Daniel.
