Moșii de iarnă reprezintă un punct de reper esențial în calendarul creștin-ortodox, fiind o zi dedicată exclusiv memoriei celor plecați dintre noi. Cu ocazia acestei sărbători, credincioșii duc la biserică produse tradiționale precum coliva, colacii și vinul, pentru a fi sfințite și ulterior oferite de pomană. Dincolo de ritualul religios, o tradiție populară extrem de răspândită, menționată de Redacția.ro, interzice consumul de alimente înainte de a împărți pachetele destinate celor adormiți.
Această rânduială, deși nu este stipulată explicit în canoanele bisericești, este privită ca un gest de profund respect față de sufletele celor decedați. Tradiția sugerează că prioritatea zilei trebuie să fie grija pentru cei plecați, nu propriile nevoi fizice. În mentalitatea populară, se crede că spiritele celor dragi așteaptă simbolic rugăciunea și milostenia, iar a mânca înaintea acestui act ar putea fi interpretat ca o lipsă de considerație.
Semnificația gestului de a oferi pomană depășește sfera materială. Coliva simbolizează speranța în înviere, în timp ce lumânările aprinse înfățișează lumina credinței. Conform bătrânilor, pomana efectuată înainte de masa proprie stabilește o conexiune spirituală între vii și morți, punând accent pe smerenie și autocontrol, elemente specifice perioadelor de post care preced adesea marile sărbători.
În mediul rural, această practică este păstrată cu sfințenie, existând chiar superstiții conform cărora darul nu ar fi primit de cel pomenit dacă regula este încălcată. Totuși, reprezentanții Bisericii subliniază că ceea ce contează cu adevărat este participarea la slujbă și sinceritatea rugăciunii. „Pomana trebuie făcută din suflet, nu din obligație”, arată sursa citată, explicând că gestul este în primul rând unul de solidaritate comunitară.
Succesiunea corectă a activităților în această zi de sâmbătă presupune participarea la Sfânta Liturghie, binecuvântarea ofrandelor și distribuirea acestora către persoanele nevoiașe sau membrii comunității. Abia după îndeplinirea acestor pași, familia se poate așeza la masă. Deși în marile orașe ritmul cotidian a dus la o relaxare a acestor obiceiuri, respectarea lor rămâne pentru mulți români o modalitate de a păstra identitatea culturală și legătura cu strămoșii.
