Pentru credincioșii ortodocși, intervalul cuprins între 23 februarie și 11 aprilie marchează perioada Postului Paștelui, o etapă de 40 de zile dedicată rugăciunii și restricțiilor alimentare, în vederea pregătirii pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Conform publicației Ziar Top de Argeș, acest parcurs spiritual este precedat de Săptămâna Albă.

Săptămâna brânzei se desfășoară între 16 și 22 februarie, perioadă în care consumul de carne este interzis, însă sunt permise produsele lactate, ouăle și brânzeturile. Această etapă intermediară are rolul de a pregăti organismul pentru rigorile postului ce va urma.

Pe parcursul celor șase săptămâni de post, rânduiala bisericească prevede doar două zile cu dezlegare la pește: pe 25 martie, cu ocazia Bunei Vestiri, și pe 5 aprilie, de Duminica Floriilor.

Calendarul duminicilor din Postul Mare include momente de o importanță spirituală deosebită:

• 1 martie: Duminica Ortodoxiei, marcată prin cinstirea sfintelor icoane;
• 8 martie: Duminica Sfântului Grigorie Palama, axată pe importanța vieții spirituale;
• 15 martie: Duminica Sfintei Cruci, ce amintește de sacrificiul mântuirii;
• 22 martie: Duminica Sfântului Ioan Scărarul, simbol al ascensiunii duhovnicești;
• 29 martie: Duminica Sfintei Maria Egipteanca, o celebrare a pocăinței.

Duminica Floriilor, fixată pe data de 5 aprilie, marchează intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim și deschide Săptămâna Mare.

În anul 2026, calendarul pascal va prezenta o diferență de o săptămână între confesiuni. Astfel, în timp ce credincioșii romano-catolici vor celebra Învierea pe 5 aprilie, creștinii ortodocși vor sărbători Paștele pe data de 12 aprilie.