Perspectivele pensionarilor din România privind veniturile lor pe termen lung rămân incerte, după ce aceștia au parcurs o perioadă de doi ani fără a beneficia de nicio indexare oficială. Potrivit unei analize publicate de Newsweek și citate de Gândul, posibilitatea unei majorări la 1 ianuarie 2027 este condiționată de stabilitatea bugetară și de capacitatea Guvernului de a reduce deficitul public, obiective dificil de realizat în climatul economic actual.
Statisticile arată că, după o creștere semnificativă în anul 2024, când pensia medie s-a ridicat cu aproximativ 550 de lei (22%) ajungând la suma de 2.750 de lei, ritmul de evoluție a încetinit drastic. La începutul anului 2026, creșterea înregistrată a fost de doar 70 de lei, adică un avans procentual de 3%, nivelul mediu stabilizându-se la aproximativ 2.818 lei.
Problema principală identificată este menținerea Valorii Punctului de Referință (VPR) sub cotele prevăzute inițial. Deși acest indicator, fundamentat pe inflație și salariul mediu real, ar fi trebuit să urce de la 81 de lei (nivelul din septembrie 2024) la aproximativ 90 de lei în 2025 și la 96 de lei în 2026, Guvernul nu a aplicat aceste ajustări.
Această înghețare a VPR a generat o pierdere teoretică de 15 lei pentru fiecare punct de pensie. Cei mai afectați sunt seniorii cu mulți ani de activitate; de exemplu, un pensionar cu un stagiu de cotizare de 40 de ani, care deține 11 puncte de stabilitate, a pierdut aproximativ 150 de lei din cauza absenței indexărilor.
Legislația în vigoare prevede ca punctul de referință să fie actualizat în fiecare lună ianuarie. Formula de calcul include rata inflației plus jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică. Totuși, autoritățile au recurs la acte normative pentru a amâna aceste creșteri fără a oferi o dată certă pentru recuperarea restanțelor financiare față de pensionari.
Pentru anul 2027, o eventuală indexare de 6% ar putea însemna un plus mediu de 170 de lei la pensie. Totuși, acest scenariu depinde exclusiv de scăderea deficitului bugetar către pragul de 5-6% din PIB, o țintă pe care mulți experți o consideră greu de atins în intervalul de timp rămas până la începutul anului respectiv.
