Disputele privind moștenirile între frați devin tot mai frecvente în România, în special atunci când unul dintre copii descoperă, după decesul părinților, că bunurile imobile au fost transferate anterior către un alt membru al familiei. O astfel de speță, documentată inițial de platforma avocatnet.ro și preluată de noutati.info, pune în lumină mecanismele legale prin care un contract de vânzare-cumpărare între părinți și un singur copil poate fi contestat.
Cazul a fost adus în atenția publicului de un bărbat care a aflat post-mortem că locuința părintească a fost înstrăinată către sora sa vitregă (fiica tatălui din a doua căsătorie), deși el investise sume considerabile în imobil. „Dacă părinții, în timpul vieții, i-au vândut casa surorii și eu nu am știut decât după moartea lor, mai am vreun drept? Sau trebuie să o dau în judecată pe sora mea?”, a întrebat acesta, conform avocatnet.ro, menționând totodată că tatăl său, în vârstă de 87 de ani, nu se mai afla în deplinătatea facultăților mintale în ultimii ani de viață.
Experții juridici avertizează că validitatea unei astfel de tranzacții depinde de probe solide. Pentru a stabili dacă un frate mai are drepturi asupra casei, trebuie clarificat dacă prețul menționat în contract a fost achitat real sau dacă actul este, în fapt, o donație mascată. Codul Civil român protejează moștenitorii rezervatari prin conceptul de rezervă succesorală, care garantează că descendenții nu pot fi privați complet de partea lor de moștenire.
Dacă instanța de judecată determină că vânzarea a fost fictivă, donația respectivă poate fi supusă reducțiunii, iar bunul revine, parțial sau total, în masa succesorală pentru a fi împărțit echitabil. Totuși, juriștii citați de noutati.info subliniază importanța acceptării succesiunii: „Problema este că, dacă nu ați acceptat moștenirea, orice acțiune pentru desființarea acelui contract poate fi blocată prin invocarea excepției lipsei de interes.”
Originea locuinței este un alt factor determinant în calculul cotelor succesorale. Dacă imobilul a aparținut tatălui dintr-o căsătorie anterioară sau a fost bun propriu al acestuia, drepturile fiului din prima relație pot fi mai mari. Pe de altă parte, dacă anularea contractului nu este posibilă, persoana care a investit în renovarea casei poate solicita în instanță recuperarea sumelor investite, cu condiția de a deține dovezi precum extrase bancare, facturi sau martori.
Deși căile legale sunt multiple, specialiștii consultați de sursa menționată recomandă, în primă instanță, încercarea unei medieri. „Încercați totuși să vă împăcați cu sora dumneavoastră. Relația cu sora valorează mult mai mult decât orice zid de cărămidă”, este sfatul transmis de consilierii juridici conform avocatnet.ro. În absența unei înțelegeri, litigiul poate fi notat în cartea funciară pentru a împiedica o nouă vânzare a imobilului până la soluționarea definitivă a procesului.
