În anul 2026, sărbătoarea de Rusalii, cunoscută în tradiția creștină drept „Pogorârea Sfântului Duh”, va fi celebrată pe data de 31 mai (duminică) și 1 iunie (luni). Deoarece ambele zile sunt decretate prin lege ca fiind nelucrătoare, angajații din România vor beneficia de o minivacanță la trecerea dintre lunile mai și iunie, evenimentul având loc la exact 50 de zile de la Învierea Domnului, care în 2026 este marcată pe 12 aprilie.
Din punct de vedere religios, Rusaliile sau Cincizecimea reprezintă momentul în care Sfântul Duh a coborât asupra ucenicilor lui Iisus, împlinind astfel promisiunea făcută de Acesta la Înălțare. Această zi este considerată simbolic data întemeierii Bisericii creștine, după ce propovăduirea apostolilor a dus la botezarea a peste 3.000 de oameni într-o singură zi. Conform Ziarul Profit, România este una dintre puținele țări unde sărbătorile religioase majore, precum Paștele, Crăciunul și Rusaliile, sunt onorate cu câte două zile libere de la stat.
Semnificația biblică a momentului este descrisă în Noul Testament prin metafora limbilor de foc și a sunetului de vânt puternic. În Evanghelia după Ioan (14:16–18), Iisus le-a transmis ucenicilor: „Și Eu voi ruga pe Tatăl și El vă va da un alt Mângâietor, care să fie cu voi pentru totdeauna — Duhul Adevărului. Lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște. Dar voi-L cunoașteți, căci El locuiește cu voi și va fi în voi. Nu vă voi lăsa orfani; Eu voi veni la voi.” Realizarea acestei promisiuni este detaliată în Faptele Apostolilor (2:1–4): „Când a venit ziua Cincizecimii, erau cu toții împreună într-un singur loc. Deodată s-a auzit din cer un vuiet, ca de vânt puternic, care umplu toată casa unde stăteau. Au văzut niște limbi ca de foc care se despărțeau și se așezau pe fiecare dintre ei. Toți au fost plini de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.”
Dincolo de aspectul dogmatic, Rusaliile sunt bogate în tradiții populare și superstiții. Se crede că în această perioadă apar Ielele, creaturi mitologice ce pot aduce vătămări celor care nu respectă sărbătoarea. Pentru protecție, oamenii poartă în mod tradițional leuștean sau folosesc usturoi pentru a unge pragurile ușilor. În zona Olteniei, credincioșii duc la biserică ramuri de nuc pentru a fi sfințite, în timp ce în Ardeal se păstrează obiceiuri specifice precum „împănatul boului” sau „udatul nevestelor” în a doua zi de sărbătoare.
Călușul, un dans ritualic cu rol terapeutic, rămâne unul dintre cele mai emblematice obiceiuri românești practicate de Rusalii. De asemenea, sâmbăta dinaintea sărbătorii este dedicată pomenirii morților, fiind cunoscută drept Moșii de Vară, zi în care se împart ofrande în vase de lut. Pentru a evita ghinionul sau „luatul din Rusalii”, tradiția populară recomandă evitarea muncilor câmpului, a certurilor sau a scăldatului în locuri pustii.
