Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută sub denumirea teologică de „Pogorârea Sfântului Duh”, are loc anual la 50 de zile după Învierea Domnului. În anul 2026, având în vedere că Paștele ortodox este celebrat pe 12 aprilie, Duminica Rusaliilor va cădea pe data de 31 mai, iar cea de-a doua zi de sărbătoare va fi luni, 1 iunie.
Conform legislației din România, ambele zile de Rusalii sunt declarate nelucrătoare, ceea ce înseamnă că angajații vor beneficia de un miniconcediu la trecerea dintre lunile mai și iunie. Această perioadă este una dintre cele trei ocazii anuale când sărbătorile naționale religioase se întind pe parcursul a două zile, alături de Paște și Crăciun, după cum notează România TV, citând PRO TV.
Din punct de vedere religios, evenimentul marchează momentul în care Sfântul Duh s-a pogorât asupra apostolilor, împlinind promisiunea făcută de Iisus Hristos. Această minune s-a produs la zece zile după Înălțare, în timp ce ucenicii se aflau în Ierusalim. Cincizecimea este considerată momentul fondator al Bisericii creștine, deoarece sub influența Sfântului Duh, apostolii au început misiunea de evanghelizare, botezând în acea zi peste 3.000 de persoane.
Semnificația biblică este susținută de scrierile sfinte. În Evanghelia după Ioan (14:16–18), Iisus a afirmat: „Și Eu voi ruga pe Tatăl și El vă va da un alt Mângâietor, care să fie cu voi pentru totdeauna — Duhul Adevărului. Lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște. Dar voi-L cunoașteți, căci El locuiește cu voi și va fi în voi. Nu vă voi lăsa orfani; Eu voi veni la voi.”
Împlinirea acestei promisiuni este descrisă în Faptele Apostolilor (2:1–4): „Când a venit ziua Cincizecimii, erau cu toții împreună într-un singur loc. Deodată s-a auzit din cer un vuiet, ca de vânt puternic, care umplu toată casa unde stăteau. Au văzut niște limbi ca de foc care se despărțeau și se așezau pe fiecare dintre ei. Toți au fost plini de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.”
Pe lângă latura religioasă, Rusaliile sunt însoțite de o serie de tradiții folclorice. În credința populară, această perioadă este asociată cu Ielele, creaturi mitologice care pot pedepsi persoanele ce nu respectă sărbătoarea. Pentru protecție, oamenii obișnuiesc să poarte frunze de leuștean sau să ungă ușile cu usturoi.
Obiceiurile variază în funcție de regiune. În Oltenia, ramurile de nuc sunt sfințite la biserică și așezate la icoane, în timp ce în Transilvania se practică ritualuri precum „împănatul boului” sau „udatul nevestelor”. Un element central al acestei perioade este dansul Călușarilor, un ritual cu puternice valențe de vindecare. Totodată, sâmbăta anterioară este dedicată Moșilor de Vară, zi în care se dau de pomană vase de lut și alimente pentru sufletele celor decedați.
Superstițiile recomandă evitarea muncilor câmpului, a certurilor sau a scăldatului în locuri izolate, existând credința că spiritele apelor sau ale pădurilor pot fi periculoase în acest interval de timp.
