Biserica Ortodoxă și cea Greco-catolică îl prăznuiesc pe 24 mai pe Sfântul Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat, o figură emblematică a ascezei creștine, recunoscut pentru viața sa aspră și harul deosebit. Calendarul romano-catolic menționează în aceeași zi pe Sfânta Fecioară Maria, Ajutorul Creștinilor, și pe Sfinții Mucenici Donațian și Rogațian.

Născut în Antiohia, Sfântul Simeon a fost un copil dorit, a cărui venire pe lume a fost anunțată mamei sale de către Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit scrierilor religioase, acesta a fost marcat de sfințenie încă de la naștere. Conform publicației România TV, prorocirea indica faptul că pruncul va fi un mare postitor: „Va suge lapte numai din sânul cel drept, iar de cel stâng nu se va atinge, căci va fi fiu al dreptăţii. El nu va gusta carne, vin sau vreo mâncare făcută cu meşteşug omenesc, ci numai pâine, miere şi sare; iar băutura lui va fi apa”.

Relatările din „Viețile Sfinților” confirmă aceste detalii, menționând că mama sa a observat cum pruncul refuza să se hrănească dacă ea consumase carne sau vin în ziua respectivă. Simeon a intrat în viața monahală la vârsta de doar șase ani, dedicându-se rugăciunii și ascezei. Acesta a atins un nivel de postire supranatural, mărturisind ulterior ucenicilor săi că nu simțea foamea datorită unei împărtășanii divine primite duminical.

„Din acel vas scotea mâncare cu un cleşte şi îmi dădea de trei ori, însă nu ştiu ce mâncare era; numai atât ştiu, că era dulce la gust, albă şi negrăită la vedere”, a explicat sfântul înainte de a trece la cele veșnice, la vârsta de 75 de ani.

Pe lângă prăznuirea Sfântului Simeon, ziua de 24 mai include pomenirea Sfântului Vincențiu de Lerin și a Sfinților Mucenici Meletie Stratilatul, Ioan, Ștefan, Serapion Egipteanul și Calinic Magul.

Tradiția populară românească acordă o importanță deosebită zilei de duminică, considerată cea mai importantă zi a săptămânii. Superstițiile locale îndeamnă credincioșii să evite munca fizică, precum tăiatul lemnelor sau gătitul excesiv, pentru a cinsti Învierea Domnului. Se crede că nerespectarea acestor rânduieli poate aduce ghinion sau probleme de sănătate membrilor familiei. Totodată, duminica este văzută ca un timp al curățeniei spirituale și fizice, fiind ziua ideală pentru nunți, hore și socializare în comunitățile rurale.