Europa se confruntă cu un val de caniculă severă, generat de un fenomen meteorologic cunoscut sub numele de „dom de căldură”. Această structură de blocaj atmosferic a dus la înregistrarea unor temperaturi record în mai multe țări de pe continent, conform informațiilor furnizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și preluate de Ziar Obiectiv.
Specialiștii ANM au explicat că fenomenul este rezultatul unei arii vaste de presiune atmosferică ridicată care s-a consolidat deasupra Europei. „Se tot vorbește în ultima perioadă despre „domul de caldură” și de primul val de căldură din acest sezon cald. În termeni meteorologici este vorba despre o structură de blocaj atmosferic, în care deasupra continentului s-a consolidat o vasta arie de presiune atmosferica ridicată. În cadrul ei circulația aerului în plan vertical este descendentă (circulație care destrama norii și încalzește puternic aerul spre suprafata), iar în plan orizontal circulația este divergentă. Totodată, această circulație de blocaj transportă și menține aerul cald subtropical peste Europa vestică și centrală, iar cum în natură trebuie să fie și un echilibru în distribuția maselor de aer, pe Europa estică ajung mase de aer mai reci dinspre latitudini nordice”, au precizat aceștia.
Mecanismul tehnic al „domului” presupune un proces numit subsidență, în care masa de aer cald venită din nordul Africii este presată spre sol, comprimându-se și încălzindu-se puternic. „Această zonă de înaltă presiune acționează ca un capac. Ea forțează aerul să coboare, fenomen denumit în meteorologie, subsidență. Pe măsură ce aerul este presat spre sol, el se comprimă”, conform precizărilor oferite de instituție. Acest proces elimină umiditatea și facilitează o radiație solară intensă, persistând de peste o săptămână într-o perioadă a anului de obicei ploioasă.
În Europa, mai multe state au raportat valori termice istorice. Franța a înregistrat pe 26 mai 2026 cea mai caldă zi de mai din istoria măsurătorilor, cu o medie de 24,8 grade Celsius și maxime de 37,1 grade Celsius la Hossegor. Marea Britanie a atins 35,1 grade la Londra, doborând recorduri vechi din anii ’20 și ’40. Alte valori extreme au fost raportate în Portugalia (39,4 grade la Mora), Spania (37,8 grade la Sevilla și Cordoba), Germania (33,2 grade la Regensburg) și Italia (peste 35 de grade în Câmpia Padului).
România s-a situat la periferia acestui fenomen, însă temperaturile au depășit media multianuală cu 5-7 grade Celsius. În ultima decadă a lunii mai, maximele au atins pragul de 32–34 de grade Celsius, fiind stabilite noi recorduri locale pe data de 26 mai: la Țarcu (13,1 °C), Voineasa (29,1 °C), Câmpeni (29,2 °C), Holod (31,2 °C) și Parâng (20,9 °C). Deși valorile sunt ridicate, recordul absolut pentru luna mai în România rămâne cel din 1950, când la Mărculești s-au înregistrat 40,8 grade Celsius.
Contextul global este unul îngrijorător, un raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) estimând că temperaturile ar putea atinge noi recorduri în următorii cinci ani. Melissa Seabrook, cercetător la Met Office, a declarat pentru Reuters: „Există dovezi foarte clare potrivit cărora clima se încălzeşte, iar temperatura globală medie continuă să crească”. OMM avertizează că pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris ar putea fi depășit temporar până în 2030, regiunea Arctică fiind cea mai vulnerabilă.
