O analiză recentă a modului în care se aplică noua lege a pensiilor din România demonstrează că o perioadă scurtă de activitate profesională nu echivalează neapărat cu un venit minim la bătrânețe. Potrivit datelor prezentate de Cancan, cazul unei femei care a ieșit la pensie la vârsta de 62 de ani, după doar 21 de ani de muncă, oferă o perspectivă clară asupra importanței contributivității și a condițiilor de lucru.
Deși, în mod obișnuit, seniorii cu o vechime de 21 de ani beneficiază de pensia minimă garantată, în prezent de 1.415 lei, pensionara în cauză a reușit să obțină o sumă dublă. Decizia de pensionare a fost influențată decisiv de salariile mari încasate de-a lungul carierei și de faptul că a activat timp de 9 ani în condiții deosebite de muncă.
Conform noii legislații, Legea 360/2023, persoanele care depășesc stagiul de 25 de ani primesc puncte bonus. Având o activitate de doar 21 de ani, românca nu a beneficiat de aceste puncte de stabilitate, însă valoarea mare a contribuțiilor lunare la asigurările sociale (CAS) i-a asigurat un punctaj ridicat.
Mai exact, pentru cei 9 ani petrecuți în condiții deosebite, aceasta a primit un spor de 4 luni la stagiul de cotizare pentru fiecare an lucrat, fapt care i-a permis retragerea din activitate mai devreme. Totodată, legislația prevede un bonus de 0,25 puncte suplimentare pentru fiecare lună lucrată în astfel de condiții deosebite.
Calculul final al pensiei a inclus 21,7 puncte de contributivitate, la care s-au adăugat 8,9 puncte pentru condițiile speciale, 1,9 puncte pentru pensia suplimentară și 2 puncte aferente grupelor de muncă. În total, beneficiara a acumulat 32,8 puncte.
Prin înmulțirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referință (81 de lei), a rezultat o pensie brută de 2.820 de lei pe lună. Deoarece acest cuantum nu depășește pragul de 3.000 de lei, venitul nu este supus impozitării, conform normelor fiscale în vigoare în România.
Această situație evidențiază faptul că un nivel salarial peste medie și încadrarea în grupe speciale pot compensa lipsa unui stagiu complet de cotizare de 35 de ani, oferind un venit comparabil cu cel al multor pensionari care au lucrat perioade mult mai lungi pe salariul minim.
