Ajunul Bobotezei, marcat pe 5 ianuarie, este prima zi de post negru din an, o tradiție creștin-ortodoxă în care credincioșii nu mănâncă și nu beau nimic. Acesta precede două sărbători mari: Boboteaza (6 ianuarie) și ziua Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie), care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Boboteaza este considerată ziua nașterii spirituale a lui Iisus Hristos.
În această zi, postul total este o regulă veche din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune pentru botezul ce avea loc în seara de 5 ianuarie. Credincioșii, după post, primesc Agheasma Mare, cu care sunt sfințite casele, dar și diverse obiecte de cult, cum ar fi icoanele, troițele sau veșmintele liturgice.
Ziua de 6 ianuarie aduce o masă de sărbătoare similară cu cea de Crăciun. Sub fața de masă se așază fân și sare, iar masa este decorată cu douăsprezece feluri de mâncare, precum colivă, bob fiert, sarmale cu crupe, borș de „burechiușe” sau plăcinte cu mac. Mâncarea este sfințită înainte de a fi consumată, iar o parte este oferită animalelor pentru protecție și prosperitate.
Se spune că în noaptea dintre Ajun și Bobotează cerurile se deschid, iar dorințele celor care văd acest fenomen se împlinesc. Fetele își pun busuioc sfințit sub pernă pentru a-și visa ursitul, iar tradițiile afirmă că busuiocul plin de chiciură aduce noroc și căsătorie cu un tânăr bogat.
În ziua de Bobotează, credincioșii pot „citi” vremea anului. Dacă pomii sunt acoperiți de brumă, se anunță un an roditor. În schimb, dacă plouă, anul va fi ploios, iar direcția stropirii preotului cu „Iordanul” prevede zonele unde vor fi mai multe precipitații. Ninsorile și zăpada scârțâitoare sub pașii preotului simbolizează un an bogat.
