Sâmbăta lui Lazar are loc de fiecare dată cu o zi înainte de Duminica Floriilor, sărbătoarea Intrării Domnului Iisus în Ierusalim. În ziua Moșilor de Florii se coc plăcintele lui Lazăr și se dau de pomană. O rugăciune puternică care se rostește astăzi este rugăciunea sufletului necăjit, dar și ori de câte ori purtăm în sufletul nostru întristări, spaimă, gânduri şi vise urâte care tulbură somnul și liniștea interioară.
”Doamne Iisuse Hristoase, Judecatorul meu Preadrept! Cunosc ca pacatele mele sunt fara de numar. De aceea Te rog in aceasta zi, in care ai înviat pe Lazăr, ingroapa pacatele mele si cugetele mele cele rele si viclene, ca sa piara din mintea mea si sa nu se mai lupte cu sufletul meu.
Lumineaza intunecatul iad al inimii mele, alunga intunericul pacatelor mele, si suie mintea mea la cer, ca sa ma bucur de Fata Ta.
Indura-Te, Doamne, si de cei vii si de cei raposati, pentru rugaciunile Sfintilor Tai, catre care zic si eu, nevrednicul: O, fericiti servitori ai lui Dunmezeu! Nu incetati a va ruga Lui, ziua si noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea gresim cu atatea nenumarate pacate!
Mijlociti pentru noi Darul si ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu stim a-l cere dupa cuviinta.
Amin!”
