Miercuri, 23 aprilie, credincioșii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul creștin. În această zi, numeroase tradiții și superstiții populare sunt respectate cu strictețe, în speranța ocrotirii de necazuri și ghinioane.
Ziua de 23 aprilie marchează sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, cunoscut ca Purtătorul de Biruință, adesea reprezentat în icoane în momentul în care învinge un balaur. În această zi sfântă, credincioșii respectă o serie de obiceiuri străvechi, considerate esențiale pentru bunăstare și protecție.
O superstiție răspândită în special în rândul femeilor preocupate de greutatea corporală spune că persoanele care se cântăresc în această zi vor avea parte de sănătate și noroc, fiind astfel ferite de farmece, vrăji și ghinioane.
De asemenea, fetele nemăritate practică o tradiție aparte: în noaptea de dinaintea sărbătorii, ele privesc într-o cofă cu apă pentru a-și vedea ursitul.
În dimineața zilei de Sfântul Gheorghe, tinerele din mediul rural așază pe mijlocul drumului brazde verzi împodobite cu coronițe. Ele observă dacă feciorii din zonă calcă peste aceste ornamente sau le ocolesc. Dacă băieții evită coronițele, acesta este considerat un semn că fetele le sunt dragi.
Fecioarele care respectă acest obicei cred că se vor căsători în anul respectiv, iar brazdele și coronițele sunt păstrate pentru a ameliora diverse afecțiuni sau pentru a realiza farmece de dragoste.
Tot în dimineața sărbătorii, fetele merg pe ascuns în pădure pentru a culege plante precum mătrăguna și năvalnicul. Potrivit credințelor populare, aceste plante aduc pețitori bogați dacă sunt depozitate în pod sau sub streașină.
