Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă a doua cauză principală de dizabilitate la nivel global, afectând anual aproximativ 15 milioane de persoane, dintre care o treime decedează, iar o altă treime rămâne cu dizabilități permanente. Deși incidența AVC-ului scade în țările industrializate, aceasta este în creștere în regiunile în curs de dezvoltare, fiind estimată o triplare a mortalității în următorii 20 de ani în America Latină, Africa subsahariană și Orientul Mijlociu.

Tipuri și mecanisme ale accidentului vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral apare atunci când fluxul sanguin către creier este întrerupt, ceea ce duce la moartea rapidă a celulelor cerebrale din zona afectată. Există două tipuri principale de AVC:

• AVC hemoragic: Survine când un vas de sânge se sparge sau sângerează. Hemoragia intracerebrală implică scurgerea sângelui direct în țesutul cerebral, ucigând celulele respective. Uneori, hemoragia apare ca urmare a malformațiilor arteriovenoase congenitale, care, dacă sunt diagnosticate corect, pot fi tratate pentru prevenirea AVC-ului. Hemoragia subarahnoidă constă în sângerări între creier și țesuturile înconjurătoare, cauzate frecvent de ruptura unui anevrism, traumatisme craniene sau utilizarea medicamentelor anticoagulante.
• AVC ischemic: Rezultă din blocarea unui vas de sânge printr-un cheag sau o placă aterosclerotică. Cheagul poate proveni de oriunde în sistemul circulator și, odată ajuns într-un vas cerebral prea îngust, blochează alimentarea cu sânge (AVC embolic). Dacă cheagul se formează direct în arterele creierului, se numește AVC trombotic. Există și atacuri ischemice tranzitorii, numite „mini-AVC”, ce presupun o blocare temporară a fluxului sanguin, fără leziuni permanente, dar care trebuie considerate un semnal de alarmă pentru un posibil AVC major.

Factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral poate afecta persoane de orice vârstă, inclusiv copii, însă riscul crește semnificativ după 60 de ani. Principalii factori de risc includ:

• Consumul de alcool și abuzul de substanțe, precum cocaina sau metamfetamina;
• Ateroscleroza și alte afecțiuni cardiovasculare;
• Colesterolul ridicat persistent;
• Diabetul;
• Predispoziția genetică;
• Hipertensiunea arterială;
• Utilizarea prelungită a anumitor medicamente, inclusiv antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofenul și naproxenul;
• Obezitatea;
• Dieta dezechilibrată;
• Stilul de viață sedentar;
• Boala celulelor secera;
• Fumatul;
• Stresul și depresia;
• Vârsta și sexul – bărbații sub 60 de ani sunt mai predispuși să sufere un AVC, însă femeile au un risc mai mare de deces din această cauză;
• Rasa și etnia – în America de Nord, populațiile afro-americane și amerindiene prezintă o susceptibilitate mai crescută comparativ cu alte grupuri etnice.

Semnele unui accident vascular cerebral

Simptomele AVC-ului variază în funcție de regiunea creierului afectată, iar recunoașterea lor rapidă poate preveni leziuni grave și invaliditate permanentă. Printre cele mai frecvente simptome se numără:

1. Durere pe o parte a feței – durere bruscă, inexplicabilă, resimțită pe o parte a feței, brațului, piciorului sau pieptului; mai frecventă la femei, care pot avea simptome atipice.
2. Viziune neclară – dificultăți bruște în a vedea clar, vedere încețoșată sau dublă, probleme de focalizare.
3. Dificultăți de respirație sau înghițire – simptome mai frecvente la femei, alături de leșin, iritații, halucinații, greață, convulsii sau sughițuri.
4. Tremurat – un simptom mai rar, dar confirmat, care indică obstrucția fluxului sanguin cerebral.
5. Pierderea echilibrului – amețeli bruște, lipsă de coordonare sau instabilitate.
6. Dificultăți la mers – furnicături, amorțeală, instabilitate în mers.
7. Paralizia facială – amorțeală sau slăbiciune subită pe o parte a feței, brațului sau piciorului. Clinica Mayo recomandă testarea ridicării simultane a brațelor pentru identificarea slăbiciunii.
8. Cefalee – durere de cap bruscă, intensă, diferită de migrenă; mai frecventă la femei, în special cele cu istoric de migrene.
9. Confuzie – dezorientare și dificultăți de gândire clară.
10. Vertij – senzație de rotire a mediului înconjurător sau a corpului; poate fi un semn al AVC-ului, mai ales dacă este însoțit de alte simptome.
11. Probleme de vorbire – dificultăți în exprimare, înțelegere sau articulație.
12. Oboseală – slăbiciune și schimbări bruște în starea mentală, mai frecvente la femei.

Prevenția și intervenția rapidă

Până la 80% dintre cazurile de AVC pot fi prevenite prin modificări ale stilului de viață și controlul factorilor de risc. Recomandările includ menținerea tensiunii arteriale sub 120/80 mmHg, adoptarea unei greutăți corporale sănătoase (IMC sub 25), activitate fizică regulată (cel puțin 30 de minute moderate, cinci zile pe săptămână), limitarea consumului de alcool, controlul diabetului, renunțarea la fumat și o dietă echilibrată.

În caz de suspiciune de AVC, intervenția medicală promptă este crucială. Tratamentul în primele trei ore de la debutul simptomelor poate crește cu 30% șansele de recuperare fără sechele majore, prin administrarea de medicamente care dizolvă cheagurile de sânge.

Acronimul F.A.S.T. – o metodă rapidă de recunoaștere a AVC-ului

• F (Face – Față): Cereți persoanei să zâmbească și observați dacă o parte a feței cade.
• A (Arms – Brațe): Rugați persoana să ridice ambele brațe și verificați dacă unul dintre ele cade.
• S (Speech – Vorbire): Solicitați repetarea unei fraze simple, de exemplu: „Cine se trezește devreme departe ajunge”, și urmăriți dacă apar dificultăți de vorbire.
• T (Time – Timp): Dacă observați aceste semne, sunați imediat la serviciile de urgență.