Cuviosul Irodion, născut în 1821 în București sub numele de Ioan, a devenit o figură marcantă a vieții monahale românești după ce a intrat în Mănăstirea Cernica la vârsta de 20 de ani. În 3 decembrie 1846, a primit tunderea în monahism sub numele de Irodion. Ulterior, în 1850, a fost luat sub protecția episcopului Calinic, hirotonit la Râmnicu Vâlcea, care l-a numit stareț al schitului Lainici în 1854, poziție pe care a deținut-o aproape neîntrerupt timp de 41 de ani, până în 1900.
În timpul păstoririi sale, Cuviosul Irodion a fost cunoscut pentru minunile săvârșite la mormântul său, unde se spune că demonizații se vindecau și duhurile necurate erau alungate. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea sa în ședința din 29 octombrie 2010, stabilind ca zi de prăznuire data de 3 mai, ziua trecerii sale la cele veșnice. Proclamarea oficială a canonizării a avut loc pe 1 mai 2011, la Mănăstirea Lainici.
Sfinte Părinte Irodion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, pentru sănătate și pentru ferirea de necazuri!
În teascul inimii ai stors cu osteneli ciorchinele credinței, cel hrănit cu fapte evanghelice; duhovnicescul potir al sufletului l-ai umplut de fapte bune preafericite, veselic Biserica, drept aceea și noi te slăvim pururea.
Chip al înfrânării arătându-te, bunule părinte, ai stins cu roua nevoințelor focul patimilor; iar cu raza credinței și a iubirii, fiu al luminii te-a făcut, dumnezeiescule stâlp al monahilor.
De iubirea lui Hristos te-ai rănit și în munte ai mers, Cuvioase Irodioane, și acolo înălțându-ți mintea la tronul Stăpânului; te-ai făcut jertfelnic preasfințit curățindu-te cu duhul rugăciunii, de Dumnezeu văzătorule.
Astăzi toată creștinătatea, luând har de sus de la Stăpânul, cu cântări duhovnicești laudă pe slăvitul Irodion și cântă pe Domnul, lăudați toate lucrurile și preînălțați-L întru toți vecii. Amin!
Calendarul ortodox pentru luna mai 2025 cuprinde o serie de sărbători importante, respectate de credincioși prin tradiții și obiceiuri specifice. În această perioadă, Biserica marchează atât praznice dedicate sfinților, cât și zile cu semnificație specială în care, conform rânduielilor, nu se lucrează.
Aceste zile sunt considerate momente de rugăciune, reflecție și apropiere spirituală, dar și de repaus, fiind notate în calendarul creștin ortodox cu cruce roșie sau cruce neagră. Ele reprezintă zile libere pentru credincioși, respectate ca parte a rânduielilor bisericești.
Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, recunoscuți ca „întocmai cu Apostolii” pentru rolul lor esențial în răspândirea creștinismului. Împăratul Constantin a emis Edictul de la Milano în anul 313, legalizând creștinismul în Imperiul Roman, iar mama sa, Elena, este cunoscută pentru descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim. Această sărbătoare este marcată cu cruce roșie în calendar și reprezintă un moment de cinstire a celor doi sfinți care au contribuit semnificativ la consolidarea Bisericii creștine.
La 25 mai, credincioșii ortodocși comemorează a treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul, eveniment cu o profundă semnificație spirituală. După ce a fost ascuns de mai multe ori pentru protejare, capul sfântului a fost redescoperit și așezat într-un loc de cinstire. Această sărbătoare, marcată în calendarul ortodox, subliniază importanța păstrării și venerării relicvelor sfinte, precum și rolul esențial al Sfântului Ioan Botezătorul în istoria mântuirii.
Înălțarea Domnului, sărbătorită la 40 de zile după Paști, cade în 2025 pe 29 mai. Această zi marchează momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la cer în prezența ucenicilor, conform relatărilor din Faptele Apostolilor (1:1-11). În această zi, credincioșii se salută cu „Hristos S-a înălțat!” și răspund cu „Adevărat S-a înălțat!”, exprimând bucuria și speranța în viața veșnică.
