Rusaliile, sărbătoare creștină importantă, marcând Pogorârea Duhului Sfânt și încheind ciclul Pascal, sunt celebrate în duminica a opta după Paște, anul acesta pe 8 iunie. În 2025, românii vor beneficia de o minivacanță de trei zile cu ocazia Rusaliilor, deoarece atât duminica, cât și ziua de luni, 9 iunie, sunt zile libere legale. Această sărbătoare are o semnificație profundă pentru creștinii ortodocși, fiind considerată ziua de naștere a Bisericii creștine, și este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare.
Rusaliile sunt sărbătorite la 50 de zile după Învierea Domnului, motiv pentru care mai sunt numite și Cincizecime, potrivit enciclopediei Britannica. Ele marchează Pogorârea Duhului Sfânt, moment anunțat de Iisus Hristos încă de la Cina cea de Taină: „Eu vă spun adevărul. Vă este de folos ca să Mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă Mă voi duce, îl voi trimite la voi”.
În calendarul ortodox, Rusaliile sunt celebrate întotdeauna în duminica a opta după Paște, fiind numite și Duminica Mare. Sărbătoarea simbolizează începutul misiunii Bisericii creștine în lume, deoarece în această zi a fost înființată în chip văzut instituția divino-umană a Bisericii, întemeiată nevăzut prin jertfa Mântuitorului pe cruce. Termenul „Rusalii” provine din latinescul „Rosalia”, derivat din grecescul ρουσάλια și regăsit și în slavonul „Rusalija”, simbolizând sărbătoarea trandafirilor.
În toate bisericile, în ziua Rusaliilor sunt citite șapte rugăciuni pentru binecuvântarea ramurilor verzi de tei și nuc, simbol al darurilor Duhului Sfânt. Acest obicei este întâlnit nu doar în România, ci și în Ierusalim, Constantinopol sau Damasc. Ramurile binecuvântate sunt împărțite credincioșilor, reprezentând limbile de foc prin care s-a arătat harul Duhului Sfânt lucrător în ucenicii lui Hristos, trimiși să propovăduiască Evanghelia în toate limbile lumii, explică Doxologia.ro.
Conform relatării din „Faptele Apostolilor” (2:1-4), în ziua sărbătorii iudaice a Cincizecimii, apostolii erau împreună când a venit un vuiet din cer, ca de suflare de vânt, umplând casa unde se aflau. Au apărut limbi de foc care s-au așezat pe fiecare dintre ei, iar toți s-au umplut de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să grăiască.
Apostolul Petru, impresionat de această revelație, a rostit o predică care a convins aproximativ 3.000 de persoane să se boteze, moment ce a marcat formarea primei comunități creștine din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.
În folclorul românesc, Rusaliile sunt percepute ca ființe supranaturale malefice, asemănătoare ielelor. Se spune că după ce au părăsit mormintele în Joia Mare pentru a participa la Paște, sufletele morților cutreieră cerul începând cu „Stratul de Rusalii” (miercurea din a 25-a zi după Paște), aducând nenorociri celor care nu le cinstesc corespunzător. Cei care le nesocotesc pot suferi pedepse precum schimonosiri, tulburări mintale sau paralizii.
Moșii de vară, sărbătoriți în sâmbăta dinaintea Rusaliilor, sunt un moment important de cinstire a celor trecuți în neființă. Sufletele care au părăsit mormintele în Joia Mare se întorc în lumea de dincolo în această zi, conform Creștinortodox.ro.
Pentru a asigura o revenire liniștită a acestor suflete, oamenii organizau ritualuri de împăcare, împodobeau casele și cimitirele cu crengi de tei și pregăteau pomeni. Îngenuncherea în biserică în timpul slujbelor, frecvent însoțită de metanii, exprimă respect, smerenie și supunere față de Dumnezeu. Totuși, Canonul 20 al Primului Sinod Ecumenic de la Niceea (325) interzice îngenuncherea în ziua Rusaliilor, iar Doxologia.ro explică că acest canon recomandă ca rugăciunile să fie făcute în picioare, fără să considere îngenuncherea un păcat.
În trecut, această perioadă era dedicată botezului catehumenilor, iar în acele timpuri erau interzise atât postul, cât și îngenuncherea în timpul ritualurilor de inițiere.
În anumite zone ale țării, femeile rostesc descântece pentru a alunga influența ielelor, iar ușile și ferestrele caselor sunt unse cu usturoi pentru protecția gospodăriei. În alte regiuni, se practică ritualuri zgomotoase cu lovituri de ramuri de tei asupra pământului sau pereților, menite să alunge spiritele rele.
De asemenea, femeile pregătesc o unsoare tradițională pentru a unge ugerele vacilor, sporind astfel producția de lapte. Se poartă plante cu puteri protectoare, precum leuștean, usturoi sau pelin, considerate apărătoare împotriva spiritelor răzbunătoare numite „iele”. În Ardeal există obiceiul „udatului nevestelor”, care constă în stropirea femeilor cu apă pentru sănătate și frumusețe pe tot parcursul anului.
Dansul călușarilor, întâlnit mai ales în sudul țării, este considerat un ritual de vindecare împotriva relelor făcute de Rusalii. Ceata de 13 călușari jură să joace timp de o lună dansul ritualic „Căluș”. Bolnavul este așezat pe pământ, iar călușarii dansează în jurul său, sărind peste el la final, iar unul dintre dansatori îi șoptește o urare de însănătoșire, potrivit Creștinortodox.ro.
O credință populară spune că o zi de Rusalii cu vreme frumoasă prevesteste o vară roditoare și bogată.
Conform tradițiilor, în zilele de Rusalii este interzis să lucrezi, să mergi la câmp, să construiești sau să repari case pentru a nu atrage furia duhurilor rele. Nu este recomandat nici să dormi sub cerul liber sau să intri în pădure. De asemenea, trebuie evitate certurile și tensiunile, deoarece spiritele rătăcitoare se hrănesc cu energiile negative, iar conflictele pot aduce ghinion.
Se spune că este interzis să te urci în copaci sau în locuri înalte și să parcurgi drumuri lungi departe de casă, pentru a evita întâlnirea cu spiritele rătăcitoare. În epoca bizantină, pentru a păstra sacralitatea Rusaliilor, erau interzise spectacolele publice, inclusiv cele din teatre sau circuri, precum și orice manifestări indecente.
Românii vor avea în 2025 o minivacanță de Rusalii de cel puțin trei zile. Ziua de Rusalii cade duminică, 8 iunie, iar a doua zi, luni, 9 iunie, este zi liberă legală. Acestea pot fi legate cu ziua de vineri, 6 iunie, printr-o zi de concediu de odihnă, creând astfel un weekend prelungit. Anul viitor sunt prevăzute în total 17 zile libere legale, dintre care 13 în timpul săptămânii și 4 în weekend.
Ziua Copilului, liberă legal pe 1 iunie, va pica duminică în 2025, iar săptămâna următoare românii se vor bucura de minivacanța Rusaliilor, conform legislației privind zilele libere stabilite pentru sărbători religioase și momente istorice importante.
