Alunul (Corylus avellana), un arbust întâlnit frecvent în regiunile temperate din Europa și Asia de Vest, este apreciat încă din cele mai vechi timpuri pentru proprietățile sale terapeutice. Frunzele și scoarța acestuia au fost folosite în tradiția mănăstirească ca remedii naturale pentru diverse afecțiuni, datorită efectelor antiinflamatoare, analgezice, astringente, diuretice și antioxidante.
Alunul este un arbust care poate ajunge până la 5 metri înălțime, având frunze ovale, asimetrice, cu marginea zimțată. Inflorește primăvara, prezentând flori masculine și feminine separate, iar fructele sale, cunoscute drept alune, sunt recunoscute pe scară largă. Cu toate acestea, în scop medicinal, frunzele și scoarța sunt considerate cele mai valoroase părți ale plantei.
Frunzele și scoarța de alun conțin substanțe cu efect antiinflamator și analgezic, utile în ameliorarea durerilor musculare și articulare, precum și în tratarea inflamațiilor. Datorită conținutului de taninuri, acestea au și proprietăți astringente, contribuind la reducerea inflamațiilor și oprirea sângerărilor minore.
Infuziile din frunze au un efect diuretic, stimulând eliminarea excesului de apă și a toxinelor din organism. De asemenea, frunzele sunt bogate în antioxidanți, care ajută la neutralizarea radicalilor liberi și protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.
În practica mănăstirească, frunzele de alun sunt folosite sub formă de infuzii pentru afecțiuni renale, datorită proprietăților diuretice. Cataplasmele cu frunze zdrobite sunt aplicate extern pentru ameliorarea durerilor musculare și calmarea iritațiilor pielii. Infuzia de frunze poate fi utilizată și ca gargară pentru reducerea inflamațiilor și iritațiilor gâtului.
Scoarța de alun este folosită pentru prepararea tincturilor care susțin sănătatea vasculară, contribuind la întărirea vaselor de sânge și ameliorarea simptomelor varicelor.
Este important ca utilizarea acestor remedii tradiționale să fie precedată de consultul unui specialist, mai ales în cazul persoanelor cu afecțiuni preexistente sau care urmează alte tratamente.
Ingrediente:
2 linguri de frunze de alun uscate
500 ml apă
Mod de preparare:
Se adaugă frunzele de alun într-un recipient cu apă clocotită. Se acoperă și se lasă la infuzat timp de 10-15 minute. Se strecoară și se consumă de 2-3 ori pe zi pentru infecții renale sau stimularea diurezei.
Ingrediente:
Frunze proaspete de alun (cantitatea variază după mărime)
Bandaj de tifon
Mod de preparare:
Frunzele se zdrobesc ușor pentru a elibera sucul și a le încălzi. Se aplică pe zona afectată, se acoperă cu bandajul și se lasă să acționeze aproximativ 30 de minute. Se poate repeta de mai multe ori pe zi, după necesitate.
Ingrediente:
1 lingură frunze de alun uscate
250 ml apă fierbinte
Mod de preparare:
Se adaugă frunzele într-o ceașcă cu apă fierbinte și se lasă la infuzat 10-15 minute. Se strecoară și se folosește pentru gargară de mai multe ori pe zi, pentru calmarea inflamațiilor și iritațiilor gâtului.
Ingrediente:
Scoarță de alun măcinată sau ruptă în bucăți mici
Vodcă sau alcool alimentar (aproximativ 40% alcool)
Mod de preparare:
Se umple un borcan în proporție de 1:3 cu scoarță de alun și alcool. Borcanul se sigilează și se depozitează într-un loc întunecos și răcoros timp de 2-3 săptămâni, agitându-se zilnic. După macerare, lichidul se strecoară și se păstrează într-o sticlă închisă ermetic. Se administrează 1-2 lingurițe diluate în apă, de 2-3 ori pe zi, pentru susținerea sănătății vasculare și ameliorarea varicelor.
