Profesorul doctor Alexandru Vlad Ciurea, neurochirurg cu o experiență de peste 50 de ani la Spitalul de Urgență Bagdasar-Arseni, unde a fost și director timp de un deceniu, a realizat aproape 23.000 de intervenții chirurgicale pe creier, dintre care 17 ani s-a dedicat exclusiv operațiilor pe copii, cel mai mic pacient având doar două zile.
Într-un interviu recent, profesorul Vlad Ciurea a subliniat importanța unui stil de viață echilibrat pentru funcționarea optimă a creierului. „Dimineața trebuie să ne trezim cât mai devreme, să aerisim încăperea și să facem câteva exerciții de inspirație și expirație. Un profesor din Academia rusă, care a trăit în Siberia, susține că se poate trăi până la 150 de ani cu aerul curat din acea zonă. Aerul curat trebuie să pătrundă în plămâni, iar aceste mici exerciții ajută creierul să se activeze, să pornească toate circuitele.”
Medicul recomandă, de asemenea, consumul a două pahare de apă la temperatura camerei imediat după trezire – primul pentru a curăța tubul digestiv, iar al doilea pentru a pune „locomotiva” organismului în mișcare.
„Creierul are nevoie de aer curat și de o alimentație sănătoasă, săracă în grăsimi, dar cu un dulce natural, precum mierea. Creierului îi place ciocolata, are nevoie de apă, dar cel mai mult îi place zâmbetul”, a afirmat profesorul Ciurea.
Referitor la somn, specialistul explică că „în timpul somnului, creierul nu doarme, ci funcționează pentru a menține active organele interne. Mai mult, dacă o persoană se culcă având în minte o problemă, a doua zi dimineață găsește răspunsul, deoarece creierul realizează conexiuni între gândire, judecată și memorie, iar mintea este liniștită.”
În privința micului dejun, profesorul recomandă un moment de liniște și relaxare, fără factori perturbatori precum zgomote sau fumat. „Este important să fie o plăcere, nu doar o necesitate. Pledez pentru sucul de dimineață din citrice sau alte fructe bogate în caroten, care aduc energie și oligoelemente benefice pentru creier.”
Despre alimentație, Ciurea atrage atenția asupra consumului de carne: „Este dăunător pentru creier să consumăm carne în exces, mai ales grasă sau slănină. În cantități mici, carnea este benefică pentru organism, iar cele mai recomandate sunt carnea de curcan și peștele. Creierul nu acceptă grăsimea, dar îi place dulcele natural. Zaharul procesat, însă, poate provoca modificări chimice dăunătoare.”
În ceea ce privește prânzul, neurochirurgul recomandă un consum moderat, deoarece „dacă mâncăm mult, sângele se duce în stomac, iar creierul rămâne ischemizat, ceea ce provoacă somnolență. Cine dorește să lucreze eficient trebuie să mănânce puțin și să consume apă la temperatura camerei, evitând sucurile acidulate.”
„Creierul are două perioade de activitate maximă: între 10:00 – 12:00 și 16:00 – 18:00. Dacă obosește, putem bea puțină cafea, consumată încet. De asemenea, creierul așteaptă să fie răsplătit cu un dulce bun, dar fără zahăr rafinat”, a adăugat profesorul Ciurea.
Neurochirurgul subliniază că „cel mai bun prieten al creierului nu este Facebook-ul, ci zâmbetul. Este esențial să alungăm tristețea și monotonia și să ne bucurăm de viață. Trebuie să exersăm creierul prin conversații în grup, să fim deschiși, să evităm interiorizarea, să ne plimbăm, să călătorim, să urmărim lucruri care ne plac și să rezolvăm cuvinte încrucișate sau puzzle-uri.”
„Mintea trebuie să fie activă continuu, să citim și să scriem pentru a menține circuitele cerebrale și memoria în formă.”
Profesorul Ciurea atrage atenția și asupra rolului vital al mișcării: „Miscarea este foarte benefică pentru creier. Dacă ne mișcăm, existăm. Trei lucruri sunt esențiale: vorbirea, scrisul și mișcarea. În plus, am uitat să apreciem muzica adevărată și dansul, care este dovedit că previne apariția bolii Alzheimer.”
În contextul actual, tot mai mulți oameni suferă de epuizare nervoasă din cauza suprasolicitării sistemului nervos. Profesorul Ciurea explică: „Creierul este prea solicitat, alimentația este neadecvată, somnul insuficient, iar oboseala poate conduce la accident vascular cerebral (AVC).”
El avertizează că AVC-ul devine tot mai frecvent la tineri, fiind cauzat de un stil de viață dezorganizat, consum excesiv de alcool și tutun, lipsa somnului și alimentația haotică. „Solicităm creierul și îi oferim exact ce nu-i place: țigări, alcool, internet și suprasolicitare nervoasă. Toate acestea obosesc creierul, iar de la oboseală până la AVC nu mai este decât un pas.”
Profesorul Ciurea amintește și de semnele neurologice care pot indica un AVC: „Agitație, pierderea vorbirii, stare accentuată de oboseală, o mână mai slabă, picior care scapă – sunt simptome ce trebuie tratate cu maximă seriozitate.”
