Declarațiile recente ale ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, privind timpul pe care profesorii din învățământul preuniversitar ar trebui să îl petreacă în școală au generat numeroase reacții aprinse în mediul online. Aceste afirmații au venit la scurt timp după ce sindicatele din educație și-au exprimat nemulțumirea față de o posibilă creștere a normei didactice, ceea ce a tensionat și mai mult relația dintre autorități și cadrele didactice, scrie adevarul.ro.
La sfârșitul lunii mai, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au emis un comunicat comun prin care se opuneau intenției grupului de lucru de la Palatul Cotroceni de a majora norma didactică a profesorilor din învățământul preuniversitar. Potrivit unor surse sindicale, discuțiile vizau o creștere cu o treime a normei, care în prezent variază între 18 și 24 de ore.
„Considerăm că o asemenea măsură este nu doar inoportună, ci și profund nedreaptă, cu consecințe grave asupra calității actului educațional, a sănătății mentale a profesorilor și a viitorului învățământului românesc”, au transmis reprezentanții celor trei sindicate.
Într-o apariție recentă în vlogcastul Friendly Fire, ministrul Daniel David a subliniat necesitatea regândirii statutului profesorului, inclusiv în ceea ce privește salarizarea, care ar trebui corelată cu indicatori de performanță.
„Salariile sunt foarte mici, birocrația este uriașă”, a afirmat ministrul, recunoscând că debutanții în învățământ primesc un salariu sub nivelul mediu și confirmând astfel nemulțumirile liderilor sindicali privind volumul mare de sarcini administrative ce depășesc orele de predare.
Daniel David a avertizat că sistemul preuniversitar se va confrunta în următorii ani cu o criză de profesori, în special la disciplinele fizică și chimie, din cauza salariilor neatractive pentru absolvenții valoroși.
„Pe lângă faptul că ai această problemă legată de salariu, de la profesor te mai aștepți să fie și informatician, și contabil, și secretar… Pentru că ei fac dosarele pentru burse sociale, nu le angajează unitățile școlare IT-ist”, a explicat ministrul, evidențiind multitudinea de atribuții administrative care le revin cadrelor didactice.
Referindu-se la timpul petrecut în școală, ministrul a declarat: „Altfel spus, mesajul meu este acesta: da, statutul profesorului, inclusiv prin salariu, trebuie schimbat, dar asta vine cu responsabilități noi. Asta înseamnă că vreau să stea mai mult în școală. Dacă ești plătit pentru opt ore, stai opt ore în școală, nu doar orele în care trebuie să predai, fiindcă dacă stai în școală poți să creezi medii educaționale și interacțiunea cu copiii este alta”.
Ministrul a sugerat că spațiile școlare ar putea fi folosite pentru pregătirea lecțiilor, iar în lipsa acestora, bibliotecile ar putea servi acestui scop. De asemenea, el a precizat că în salariile profesorilor ar urma să fie introduși indicatori de performanță care să recompenseze inclusiv munca în zona incluziunii și excelenței.
„Eu am mai spus ceva: am spus că în funcție de indicatorii de performanță să poată să crească veniturile diferențiat. Eu prin performanță înțeleg și incluziune în zona de care vorbiți – că-l iei pe copil din zona de abandon și-l duci la un 5 sau 6, ca să nu rămână în afara școlii. Deci și de incluziune, și de progres – că l-ai luat de la 6 și l-ai dus la 8, și de excelență – că ai avut nu știu câți olimpici. Și în funcție de acești indicatori, peste salariul minim, cei care sunt dedicați, că n-o să o facă toți, să poată să câștige mai mult. Și atunci poți să le ceri profesorilor lucruri”, a mai adăugat ministrul.
Referința ministrului privind cele opt ore pe care profesorii ar trebui să le petreacă în școală a stârnit nemulțumiri în rândul cadrelor didactice, care și-au exprimat opiniile pe grupurile dedicate profesioniștilor din educație.
Un fost ministru al Educației, Liviu Marian Pop, a subliniat: „Nu toți profesorii predau în regim full-time sau în același interval orar. Un profesor poate avea 4-6 ore de curs într-o zi, iar uneori acestea sunt programate dimineața, alteori după-amiaza. Cum justificăm statul „degeaba” în restul timpului, dacă nu există elevi sau activități programate?”
Un alt internaut a comentat: „Să pui problema așa tocmai acum când atâtea firme aleg să lucreze online tocmai pentru a nu consuma căldură, spații etc., observând că e mult mai eficient, pare mai degrabă rea voință, vânătoare de vrăjitoare”.
Un cadru didactic a atras atenția asupra timpului real petrecut la muncă: „Drumul de acasă la serviciu și invers sau între școli nu se consideră timp de muncă? Eu aveam 6-7 ore cu o pauză, plus aproximativ 80 de minute dus-întors în fiecare zi. Eu propun că cei pe care îi chinuie grija de timpul profesorilor să-și vadă de drum. În privat sau în alte instituții ai la o anumită oră pauză de masă. Noi mâncăm în 10 minute, pe fugă, bem un pahar de apă, ajungem la oră și elevul trebuie să-și termine masa, mai ales dacă i-a venit comanda de la KFC”.
De asemenea, un alt profesor și-a exprimat temerea că vor urma și alte reduceri salariale: „Stăm liniștiți! Ni se taie și indemnizația de hrană, așa că nu o să mai mâncăm. Mă bucur că nu taie pensiile speciale. Deci fără vouchere de vacanță, fără indemnizație de hrană, urmează să mai găsească ei ceva și… scoatem țara din criză. Mulțumim partidelor, politicienilor care ne conduc și care veghează la binele nostru!”
Un alt cadru didactic a ridicat o problemă frecventă în sistem: „În care dintre cele cinci școli?”, făcând referire la faptul că mulți profesori predau în două, trei sau chiar mai multe unități școlare, ceea ce complică imposibilitatea de a sta opt ore consecutive în școală.
Există și opinii favorabile ideii de a putea petrece mai mult timp în unitățile școlare pentru pregătirea activităților didactice. Un profesor a scris: „Sincer, eu aș prefera să stau 8 ore la școală, să îmi finalizez absolut tot și când am plecat acasă să fiu liberă. Școlile să își amenajeze logistica și rămânem la școală. Chiar ar fi un lucru foarte bun. În străinătate profesorii stau program normal, ca toate celelalte profesii. Nu există că după ce își termină orele fug acasă. Ba chiar, prin 2014, am văzut în Italia că aveau și cartela să se ponteze când ajung în școală și când pleacă. Și era camera unde se punea cartela, ca nu cumva vreun coleg să vină să pună cartela în locul său”.
Pe de altă parte, dezbaterile au atins și problema remunerării timpului petrecut în școală versus rezultatele obținute la clasă. Un profesor a întrebat retoric: „Când vine un instalator să monteze o centrală lucrează 3 ore. Și încasează peste 1.000 de lei. Îi plătim meseria, nu timpul, nu? Noi suntem plătiți pentru meseria pe care o facem, sau suntem plătiți la oră, ca în fabrică? Că eu asta nu înțeleg”.
În replică, un alt utilizator a remarcat că, pe același principiu, și specialiștii din alte domenii ar putea solicita să lucreze mai puțin, atrăgând atenția asupra complexității muncii didactice. „Am lucrat și la privat şi în învățământ. Când eşti profesor (eu, cel puțin) lucrezi până la 2-3 noaptea, corectând, realizând material didactic și fișe de lucru. Munceşti câteva ore pentru a realiza o fişă, iar copiii o rezolvă în 10 minute. Mereu trebuie să fii pregătit cu materiale interesante, să-i ții preocupați și atenți. Este o muncă incredibilă. Nici nu mai pomenesc despre teancurile de „hârțoage” pe care trebuie să le pregătești pentru tot felul de relaxați care cred că nu ai nimic de făcut. La privat, lucrezi 8 ore și după aceea nu te doare capul. Veniți şi încercați măcar să predați o zi și apoi emiteți „păreri””, a scris acesta.
Un profesor universitar a criticat dur afirmațiile ministrului, subliniind că nu petrece opt ore pe zi în facultate și că rolul său nu este comparabil cu o muncă de producție.
„Nu e fabrică de şaibe, iar Ministrul Educaţiei, deşi după ultimele declaraţii asta pare a fi, n-ar trebui să fie maistrul contabil de la coada liniei de asamblare”, a scris cadrul didactic. El a adăugat că este sătul de „neroziile contabililor-cu-orice-chip” și de „hiperbirocrația” care îi consumă mai mult timp decât pregătirea efectivă a orelor.
Profesorul a detaliat că orele de predare, seminarii, examene sau corectarea lucrărilor sunt doar o parte a muncii, iar timpul dedicat lecturii, elaborării materialelor didactice și cercetării este esențial și continuu. În plus, a povestit cum și-a susținut studenții la lucrările de licență la doar două ore după o intervenție chirurgicală dificilă, nu din generozitate, ci pentru că „niciodată n-am putut altfel”.
„Lucrez fix în locul şi în domeniul care mi se potriveşte cel mai bine \’pe lume\’. E un lucru rar şi un noroc cosmic să trăieşti şi să poţi spune asta. Dar m-am săturat să fiu umilit, privit de sus, verificat la bani mărunţi de parcă aş fi belferul şi profitorul lumii. Mă jignește profesionnal și personal ideea domnului Daniel David privitoare la cele opt ore. Nu-mi dau seama cum poate aşa ceva să vină de la un dascăl şi de la un psiholog, de la Rectorul (deocamdată autosuspendat) al Universităţii \’mele\’ şi de la un om care activează într-o facultate cu o importantă componentă pedagogică. Nu sunt nici pe departe singur(ul), nici n-am nimic deosebit. Sute, mii de oameni sunt la fel în ţara asta. Nu doar în numele meu am scris lucrurile de mai sus – sau da, în numele meu în aceeaşi măsură ca în numele oricărui om onest care lucrează în sistem şi de care România, decidenţii, politicienii şi, iată, dumneavoastră, domnule Rector şi domnule Ministru, vă bateţi joc cu atât de mare uşurinţă, cu dispreţ şi cu damf, din vârful buzelor. Şi ce doare chiar îngrozitor e că nici toţi ceilalţi, dar nici dumneavoastră nu veţi înţelege ce enormitate de rău faceţi când aruncaţi asemenea idei pe gură, din pasta pixului sau din tastatură”, a mai scris profesorul universitar.
