Regulile esențiale privind salutul au fost detaliate de Aurelia Marinescu, autoarea cărții „Codul bunelor maniere“, iar profesorul de Limba Română Mihai Tănăsescu subliniază importanța respectării acestor norme ca parte a educației primite în familie. Potrivit acestora, salutul este o manifestare fundamentală a politeței și respectului în relațiile sociale, dar este adesea ignorat sau greșit aplicat în prezent.
Profesorul Mihai Tănăsescu afirmă că, în primul rând, fiecare persoană trebuie să respecte regulile dobândite în „cei șapte ani de acasă“. „Politețea nu a făcut rău nimănui niciodată“, subliniază acesta, adăugând că bărbații salută femeile, tinerii îi salută pe cei mai în vârstă, iar atunci când intrăm într-un spațiu unde se află mai multe persoane, salutăm toți cei prezenți. Totodată, răspunsul la orice formă de salut este obligatoriu, lipsa acestuia fiind considerată o jignire.
Aurelia Marinescu explică în „Codul bunelor maniere“ că domnii trebuie să adopte un comportament respectuos în momentul întâlnirii cu o doamnă. „Bărbatul salută primul şi îşi scoate pălăria cu aproximativ doi metri înainte de întâlnire, înclinând-o ușor, privește fără insistență în ochii persoanei și apoi își pune pălăria la loc“, detaliază autoarea.
Marinescu observă că obiceiul de a se descoperi în semn de respect a dispărut aproape complet, fiind înlocuit cu păstrarea căciulii sau pălăriei pe cap în locuri nepotrivite, cum ar fi sălile de expoziție, cinematografe sau restaurante. „Frigul nu este o scuză“, afirmă ea, argumentând că acest comportament poate fi perceput drept lipsă de educație. Autoarea face și o comparație istorică, menționând că Nicolae Ceaușescu obișnuia să se adreseze mulțimii cu căciula pe cap, în timp ce regele Spaniei, Don Carlos, nu proceda astfel.
Profesorul Mihai Tănăsescu trage un semnal de alarmă cu privire la uitarea normelor elementare de politețe în rândul tinerilor. „Educația trebuia făcută încă din primii ani ai copilăriei și cu vorbă bună. Prin lipsa de maniere ne-am pierdut poziția verticală și putem spune că suntem necivilizați“, afirmă acesta. El recomandă ca tinerii să învețe aspecte simple, dar esențiale, cum ar fi să nu arunce hârtii pe jos, să ajungă la timp la întâlniri sau să bată la ușă și să aștepte un răspuns.
Domnii trebuie să înceteze orice activitate neadecvată, precum fumatul sau să stea cu mâinile în buzunar atunci când salută. În momentul salutului, aceștia trebuie să încline ușor capul.
Doamnele însoțesc salutul cu un zâmbet ușor și o scurtă înclinare din cap. În întâlnirile între două femei, cea mai tânără salută prima pe cea mai în vârstă.
Persoanele care intră într-un spațiu trebuie să salute primele. Utilizarea expresiei colocviale „Neața!“ în loc de „Bună dimineața!“ este considerată un act de impolitețe.
Inițiativa de a întinde mâna aparține doamnei, persoanei mai în vârstă sau superiorului. Bărbații trebuie să se ridice de pe scaun atunci când salută, în timp ce doamnele fac acest gest doar în cazul în care dau mâna cu o persoană mai în vârstă.
Strângerea mâinii trebuie să fie fermă, dar nu excesiv de puternică.
Sărutul mâinii are loc doar atunci când doamna întinde mâna către bărbat. Acest gest este inadecvat și nu se practică la plajă.
Aurelia Marinescu menționează că, uneori, salutul poate fi evitat tacticos în situații conflictuale. „Există împrejurări în care preferăm să nu salutăm anumite persoane cu care am avut conflicte, iar acest lucru necesită prezență de spirit și tact. Dacă evităm întâlnirea, o facem de la distanță, iar dacă nu este posibil, salutăm scurt. Aceasta poate fi o lecție pentru cel vinovat sau, în cazul în care noi greșim, un pas spre împăcare“, explică autoarea.
Educația în materie de bune maniere începe în familie, iar este esențial să îi învățăm pe copii, încă de la cele mai fragede vârste, regulile de comportament în societate și în relațiile cu ceilalți membri ai familiei.
