Premierul desemnat Ilie Bolojan a inclus în programul său de guvernare o serie de reforme educaționale majore, menite să transforme fundamental sistemul de învățământ din România. Printre principalele măsuri se numără extinderea programului școlar de la ora 8:00 până la 17:00, creșterea normelor didactice pentru profesori și o regândire a modului de acordare a burselor pentru elevi, corelate acum cu salariul minim pe economie.
Una dintre cele mai vizibile schimbări propuse vizează organizarea unei zile școlare extinse, ce ar urma să se desfășoare între orele 8:00 și 17:00. Această modificare va fi implementată treptat, printr-un proiect pilot în cadrul programului „Școala după școală”.
Obiectivul este de a oferi elevilor o zi completă, structurată nu doar pe orele de curs obișnuite, ci și pe activități educaționale suplimentare, sprijin remedial și activități extracurriculare, astfel încât procesul de învățare să fie mai integrat și eficient.
În ceea ce privește cadrul didactic, reforma prevede creșterea normelor de predare, acestea urmând să fie stabilite diferențiat, în funcție de ciclul de învățământ și de mediul în care se desfășoară activitatea – urban sau rural.
Pentru învățământul universitar, norma săptămânală ar urma să crească de la 16 la 18 ore convenționale. Echipa de la Palatul Victoria motivează această măsură prin dorința de a alinia sistemul românesc la practicile din alte state europene, dar și pentru a distribui mai echitabil responsabilitățile profesorilor universitari.
Un alt element central al planului guvernamental este revizuirea modului de acordare a burselor elevilor. Propunerea este ca bursele să reflecte în mod real atât nevoile elevilor proveniți din familii defavorizate, cât și performanțele lor academice.
Astfel, valoarea burselor ar putea fi raportată la salariul minim net pe economie, ceea ce ar permite ajustarea sumelor în funcție de evoluțiile economice, după cum precizează sursele oficiale. În plus, bursele vor fi clasificate clar în trei categorii: burse sociale, burse de merit și burse de excelență, pentru a susține atât echitatea, cât și competitivitatea în rândul elevilor.
Programul guvernamental include lansarea unor programe naționale dedicate cantinelor școlare, în special în zonele defavorizate, cu scopul de a asigura o masă caldă zilnică tuturor elevilor care participă la programul extins.
De asemenea, sunt prevăzute și programe de învățare remedială pentru copiii care întâmpină dificultăți la materiile de bază, acestea urmând să fie implementate în condițiile în care bugetul va permite și cu sprijinul autorităților locale și al partenerilor privați.
Un accent deosebit este pus pe îmbunătățirea condițiilor în mediul rural. Printre măsurile anunțate se numără investiții în infrastructura școlară, dotări moderne și acordarea de stimulente pentru atragerea cadrelor didactice în zonele mai puțin dezvoltate.
În plus, evaluarea standardizată a performanței profesorilor și formarea continuă a acestora sunt considerate elemente esențiale pentru succesul reformei în mediul rural.
În domeniul învățământului superior, Guvernul condus de Ilie Bolojan ia în calcul o măsură controversată, dar considerată necesară: comasarea sau chiar desființarea universităților considerate ineficiente. Scopul este optimizarea resurselor și creșterea calității educației universitare.
Printre criteriile care vor sta la baza acestor decizii se află numărul redus de studenți, lipsa performanței academice, dificultățile administrative și integrarea slabă pe piața muncii a absolvenților. Deși măsura poate întâmpina opoziție, susținătorii ei argumentează că este vitală pentru evitarea fragmentării sistemului și pentru consolidarea centrelor universitare cu adevărat performante.
Programul de guvernare propus de Ilie Bolojan aduce o viziune ambițioasă și complexă asupra reorganizării sistemului educațional din România. Dacă aceste reforme vor fi implementate, ele ar putea marca o schimbare semnificativă în modul în care este conceput și derulat procesul de învățare.
Cu un accent clar pe echitate, performanță și modernizare, inițiativa își propune să apropie România de standardele educaționale europene și să reducă disparitățile existente între medii, regiuni și niveluri de învățământ.
