Un cutremur de magnitudine 3,3 pe scara Richter s-a produs duminică dimineaţa, 6 iulie, la ora 06:29, în judeţul Gorj, regiunea Oltenia. Seismul, cu o adâncime de 13,8 kilometri, a fost slab resimţit pe suprafaţă, având o intensitate de II pe scara Mercalli.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) a raportat că seismul s-a produs la ora exactă 06:29:44, în apropierea localităţii Târgu Jiu, la 18 kilometri nord-vest de acesta. Alte oraşe aflate la distanţe semnificative de epicentru sunt Drobeta-Turnu Severin (67 km nord-est), Hunedoara (68 km sud), Deva (82 km sud), Reşiţa (96 km est) şi Râmnicu Vâlcea (100 km vest).

Zona Olteniei, în special judeţul Gorj, a înregistrat o creştere a activităţii seismice în ultimii ani, fapt confirmat de datele specialiştilor.

Perspectivele specialiştilor privind riscul unui cutremur major în România

Seismologul Gheorghe Mărmureanu a transmis un mesaj de calm, afirmând că nu există motive reale de îngrijorare în ceea ce priveşte producerea unui cutremur catastrofal în următorii ani. „Nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040”, a subliniat acesta. De asemenea, el a amintit că în septembrie 2024 INFP a înregistrat un cutremur important, cu magnitudinea 5,4 grade pe scara Richter.

Referindu-se la zona Vrancea, Mărmureanu a explicat: „Sunt lucruri curioase cu Vrancea. Există nişte cutremure puternice, cel mai puternic a fost în 1800, foarte adânc, de la Moscova până la Cairo. Energia a fost consumată, aceste cutremure au loc la adâncimi diferite, coordonate pe plan orizontal, chiar eu am publicat o lucrare, un fel de istorie a cutremurelor din 1701 până acum. Părerea mea este că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040.”

Istoricul cutremurelor majore din România

Cel mai puternic cutremur înregistrat în secolul XX în România a avut loc pe 10 noiembrie 1940, cu magnitudinea de 7,7 grade. Acesta s-a produs în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi a avut efecte devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, precum şi în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la aproximativ 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în zona Moldovei.

Seismul a fost resimţit puternic şi în Bucureşti, unde s-au înregistrat circa 300 de decese, în mare parte cauzate de prăbuşirea blocului „Carlton”. Clădirea s-a turtit complet, etajele tasându-se unele în altele, rezultând aproximativ 200 de victime. Singurul supravieţuitor al prăbuşirii a fost paznicul de la ultimul etaj.

După cutremurul din 1977, alte seisme semnificative au fost înregistrate în România. Pe 30 august 1986, un cutremur de 7,1 grade a afectat zona Gura Teghii, provocând 150 de decese şi 500 de răniţi. Cel mai distructiv cutremur produs după Revoluţia din 1989 a avut loc pe 30 mai 1990, în Vrancea, cu magnitudinea de 7 grade, soldat cu 13 morţi şi 360 de răniţi.

La scurt timp după acest seism, au fost înregistrate alte două cutremure cu magnitudini de 6,4 şi 6,1 grade. Pe 12 iulie 1991, cutremurul din Banloc, de 5,7 grade, a cauzat moartea a două persoane, rănirea altor 30 şi avarierea a peste 5.000 de clădiri. Şase zile mai târziu, un alt cutremur de 5,5 grade s-a produs în zona Herculane-Ofseniţa, avariind 615 locuinţe.

Recomandări pentru comportamentul în caz de cutremur

• Rămâneţi calmi şi ajutaţi persoanele din jur să-şi păstreze calmul.
• Dacă vă aflaţi în exterior, staţi departe de clădiri şi feriţi-vă de obiectele care se pot prăbuşi, precum tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe sau geamuri.
• În interior, poziţionaţi-vă lângă un perete structural rezistent, evitând ferestrele.
• Adăpostiţi-vă sub grinzi solide, birouri sau mese; copiii se pot proteja sub bănci sau mese în şcoală.
• Închideţi imediat sursele de foc şi interveniţi doar după ce seismul s-a oprit.
• Dacă vă aflaţi în maşină, opriţi într-un loc deschis, departe de clădiri sau alte structuri periculoase; evitaţi podurile, pasaje şi liniile electrice aeriene şi rămâneţi în vehicul.
• În mijloacele de transport în comun, rămâneţi pe loc până la încetarea seismului, apoi coborâţi calm.
• În metrou, urmaţi indicaţiile personalului şi păstraţi calmul.
• În spaţii aglomerate, evitaţi panicarea şi fuga, deoarece îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul.