Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a explicat într-un interviu pentru Gândul impactul valului de căldură care afectează România, evidențiind accelerarea schimbărilor climatice și consecințele acestora asupra sănătății populației și mediului. Specialistul a subliniat că astfel de fenomene extreme vor continua să apară, adesea urmate de furtuni violente, iar societatea trebuie să ia măsuri eficiente pentru adaptare și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Recent, un val de căldură sever a provocat aproximativ 2.300 de decese în 12 orașe europene, potrivit unei analize științifice publicate miercuri. Totodată, luna iunie 2025 a fost a treia cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată, conform Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice al Uniunii Europene.
Climatologul Roxana Bojariu a subliniat că valurile de căldură afectează în mod deosebit grupurile vulnerabile, care pot suferi chiar pierderi de vieți din cauza stresului termic prelungit, atât în timpul zilei, cât și pe timpul nopții, când temperaturile rămân ridicate. Ea a explicat că România a fost inițial la periferia unei „cupole de aer cald” care a afectat Europa de Sud-Vest, dar această masă de aer fierbinte s-a deplasat și spre zona noastră, generând temperaturi foarte ridicate.
După valurile de căldură, aerul cald este adesea înlocuit de mase de aer mai rece, ceea ce poate duce la furtuni severe, cu precipitații abundente, intensificări ale vântului și chiar grindină. În cazuri extreme, valurile de căldură pot fi urmate de fenomene violente, precum tornade, deși acestea nu au fost înregistrate în actuala situație. „Fenomele sunt caracteristice perioadei, însă intensitatea lor este alimentată mult mai mult de fondul încălzirii globale”, a explicat meteorologul.
Roxana Bojariu a evidențiat necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global pentru a încetini încălzirea planetei și a facilita adaptarea locală la noile condiții climatice. La nivel local, adaptarea presupune, între altele, creșterea spațiilor verzi în mediul urban, care au rolul de a modera extremele termice prin evaporarea apei și oferirea de umbră.
Specialistul a menționat importanța unor soluții adaptative pentru orașe, cum ar fi obligația ca noile clădiri să dispună de sisteme care să capteze și să păstreze apa de ploaie, pentru a asigura răcorirea în perioadele toride și pentru a reduce riscul inundațiilor urbane.
Climatologul ANM a atras atenția asupra protejării grupurilor vulnerabile, în special a copiilor, ale căror mecanisme de termoreglare nu sunt bine dezvoltate, precum și a persoanelor în vârstă și celor cu afecțiuni cronice cardiace și pulmonare. Ea a subliniat importanța spiritului comunitar în asigurarea sprijinului necesar în perioadele caniculare și a recomandat adaptarea activităților zilnice pentru a evita expunerea la soare în intervalul 10:00-18:00.
De asemenea, hidratarea corectă și purtarea hainelor din materiale naturale, ușoare și în culori deschise sunt măsuri esențiale pentru prevenirea efectelor nocive ale caniculei.
Potrivit estimărilor Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată, vara anului 2025 va aduce temperaturi medii peste normalul perioadei de referință 1993-2016, ceea ce indică apariția unor valuri de căldură repetate. Acestea vor fi de regulă întrerupte de furtuni de vară cu intensitate crescută. Roxana Bojariu a recomandat o atenție sporită la avertizările meteorologice, inclusiv la prognozele pe termen scurt („nowcasting”), care pot preciza mai exact locul și intensitatea fenomenelor extreme.
„Un om informat este pe jumătate pregătit, așa că informarea este foarte importantă și, evident, apoi, să urmăm căile pe care ni le sugerează autoritățile”, a conchis climatologul.
Valul de căldură care s-a încheiat săptămâna trecută a provocat aproximativ 2.300 de decese în 12 orașe europene, conform unei analize realizate de cercetătorii de la Imperial College din Londra și London School of Hygiene and Tropical Medicine. Dintre acestea, 1.500 de decese au fost atribuite direct intensificării fenomenului datorate schimbărilor climatice.
Studiul a vizat o perioadă de 10 zile, încheiată la 2 iulie, când Europa de Vest s-a confruntat cu temperaturi extreme ce au depășit 40 de grade Celsius în Spania și incendii masive de vegetație în Franța, potrivit informațiilor Reuters.
În România, valul de căldură va persista până la finalul lunii iulie, conform meteorologilor. Departamentul pentru Situații de Urgență a emis o serie de recomandări pentru protecția populației în această perioadă:
