Creșterea necontrolată a populației de urși de-a lungul Transfăgărășanului, alături de modificările comportamentale ale acestor animale și lipsa unei reacții eficiente din partea autorităților, generează lunar incidente grave, unele soldate cu decese sau mutilări permanente ale turiștilor. Vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Bughiu, a expus într-o postare pe Facebook realitățile și problemele majore legate de conviețuirea cu urșii în această zonă, evidențiind atât cauzele, cât și soluțiile necesare pentru prevenirea unor astfel de evenimente.

Prezența urșilor pe Transfăgărășan – o consecință a neimplicării autorităților

Potrivit lui Adrian Bughiu, în timp ce în alte state europene populația de urși este monitorizată strict și limitată la câteva zeci de exemplare, în România, din 2016, nu au mai fost aprobate cote de recoltare a acestor animale. „Omul, prădătorul natural al ursului brun, nu mai acționează”, explică vicepreședintele CJ Argeș, subliniind că această situație a condus la un „haos de neimaginat”. Bughiu atrage atenția că prezența constantă a urșilor pe Transfăgărășan reflectă un eșec al autorităților centrale în gestionarea efectivelor.

În plus, vicele CJ Argeș condamnă comportamentul iresponsabil al unor turiști, care aruncă mâncare animalelor sau coboară din mașini pentru a face selfie-uri cu urșii, și solicită aplicarea de sancțiuni drastice pentru astfel de fapte.

Transfăgărășanul, promovat ca „safari” – o idee periculoasă

Adrian Bughiu critică sever promovarea Transfăgărășanului în străinătate ca un „pachet safari”, unde turiștii pot vedea urși în libertate de aproape. „Este o idee periculoasă și iresponsabilă: ursul nu este un animal de spectacol, ci vârful lanțului trofic, un prădător potențial letal”, afirmă acesta. Astfel, o problemă serioasă de conservare și siguranță publică este transformată într-un produs turistic, ignorând riscurile reale implicate.

Context istoric și responsabilitatea omului

Vicepreședintele CJ Argeș oferă și o perspectivă istorică: atacurile urșilor și lupilor asupra oamenilor existau și acum 100-150 de ani, într-o perioadă cu suprafețe împădurite mult mai întinse. Atunci, locuințele erau construite pentru a oferi protecție maximă, iar expresia „vine ursul” avea un sens literal. Problema actuală, subliniază Bughiu, nu este generată de „foametea” animalelor, ci de lipsa unui control efectiv al populației de urși.

„Omul a fost întotdeauna singurul prădător natural al ursului brun. Dacă renunțăm la acest rol, nu aducem armonie, ci haos: atacuri mai dese, exemplare obișnuite cu prezența oamenilor și, paradoxal, sacrificarea unor pui nevinovați”, mai spune vicele CJ Argeș.

Soluții propuse pentru gestionarea situației

Adrian Bughiu propune o serie de măsuri concrete pentru a reduce riscurile și a restaura echilibrul între oameni și urși:

• Aplicarea legilor în vigoare, în special Ordonanța de Urgență 81/2021, pentru extragerea și relocarea puilor de urs;
• Stabilirea unor cote de recoltare realiste, bazate pe studii științifice riguroase;
• Implementarea unei educații ecologice autentice, care să depășească simpla amplasare de panouri informative;
• Reducerea surselor antropice de hrană pentru urși;
• Recâștigarea fricii naturale a ursului față de om.

„Ursul trebuie protejat, dar o protecție fără control poate duce la distrugeri materiale și chiar pierderi de vieți omenești. Viața umană are prioritate, iar oamenii au dreptul la siguranță”, a concluzionat vicepreședintele CJ Argeș.

El mai subliniază că Transfăgărășanul nu trebuie să devină o zonă de safari, iar responsabilitatea pentru gestionarea acestei situații revine în primul rând autorităților centrale, nu cetățenilor. „Nu hrăniți urșii și nu coborâți din mașini pentru fotografii cu ei!”, este apelul ferm adresat publicului.