Un cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade pe scara Richter a fost înregistrat sâmbătă, 2 august 2025, în zona seismică Vrancea, județul Buzău. Seismul, produs la o adâncime de 130 de kilometri, a fost resimțit în mai multe localități din apropiere, fără a provoca victime sau pagube materiale. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a transmis datele oficiale despre evenimentul care a avut loc la ora 11:42, ora locală a României.
Institutul Național pentru Fizica Pământului a anunțat că seismul s-a produs în apropierea orașelor Sfântu Gheorghe (55 km sud-est), Brașov (58 km est) și Buzău (60 km nord-vest). Evenimentul seismic a avut o magnitudine de 3,6 și s-a manifestat la o adâncime considerabilă, de 130 de kilometri.
„În ziua de 02 August 2025, la ora 11:42:22 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICĂ VRANCEA, BUZĂU un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.6, la adâncimea de 130.0 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 55 km SE de Sfântu Gheorghe, 58 km E de Brașov, 60 km NV de Buzău”, a transmis INCDFP.
Seismul nu a generat pagube materiale și nu a fost urmat de replici importante. Cu toate acestea, evenimentul amintește despre activitatea seismică constantă din zona Vrancea, cea mai activă regiune seismică din Europa de Sud-Est.
Un punct de referință în istoria seismică a României este cutremurul din 4 martie 1977, cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. Acesta a durat aproximativ 56 de secunde și a provocat prăbușirea a numeroase clădiri în București, soldându-se cu mii de victime.
„Timp de 56 de secunde, Capitala României a fost grav afectată, zeci de clădiri s-au prăbușit, iar orașul a devenit pe alocuri un peisaj al ruinelor, cu o imagine unde tragedia era la tot pasul.”, relatează digi24.ro.
Epicentrul seismului din 1977 a fost tot în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 km. După șocul principal, au urmat replici, cea mai puternică fiind înregistrată pe 5 martie, cu magnitudinea de 4,9.
Specialiștii subliniază că riscul seismic în România rămâne ridicat, iar capacitatea de a face față unui cutremur depinde atât de natura fenomenului, cât și de pregătirea clădirilor și a autorităților.
„Hazardul vine din partea naturii și nu putem să schimbăm date ori să lucrăm în acest sens, iar vulnerabilitatea constă în ce măsură suntem pregătiți, ca instituții, clădiri, comunități de oameni, să facem față unui hazard seismic”, a declarat inginerul Matei Sumbasacu.
Conform normativului P100-3/2019, în România există patru clase de risc seismic. Însă multe clădiri vechi, în special din București, nu au fost reexpertizate, deși sunt încadrate în categorii de risc major.
„Nu există clădiri fără risc seismic, inclusiv Casa Poporului din București sau Centrala nucleară de la Cernavodă sunt clădiri încadrate într-o clasă cu risc seismic”, a adăugat Sumbasacu.
Deși seismele cu intensitate redusă nu reprezintă un pericol imediat, ele constituie un avertisment privind necesitatea consolidării clădirilor vulnerabile și actualizării sistemelor de intervenție pentru a proteja populația în cazul unui cutremur major.
