Legea care a modificat condițiile de pensionare ale magistraților, invocată recent de Elena Costache, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a intrat în vigoare la începutul anului 2024. După numeroase dezbateri și sesizări la Curtea Constituțională a României (CCR), noua reglementare prevede că un magistrat va putea ieși la pensie la vârsta de 60 de ani abia în jurul anului 2060, în urma unei creșteri etapizate a limitei de vârstă.
Într-un interviu acordat Digi24, Elena Costache a explicat poziția CSM față de această lege: „Noi, Consiliul, ca reprezentanți ai întregului sistem de justiție, ne-am dat un aviz pe acea Lege. Prin avizul dat, am demonstrat și am dat dovadă că înțelegem situația țării, că suntem parte a acestei comunități și contribuim, prin acest aviz, la restabilirea echilibrului din toate punctele de vedere, aduse acum în discuție. Noi ne liniștisem, în ideea în care am satisfăcut cerințele Comisiei Europene, dar și cerințele Curții Constituționale.”
Legea a fost inițiată la Guvern, la finalul anului 2022, de coaliția PSD-PNL-UDMR, ca parte a unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În vara anului 2023, proiectul a fost adoptat de Parlament și prevedea ca magistrații să se poată pensiona până în anul 2025 la vârsta de 50 de ani, cu condiția să aibă cel puțin 20 de ani vechime.
Ulterior, începând din 2026, vârsta și vechimea necesare pensionării urmau să crească etapizat până în 2035, când un judecător ar fi trebuit să aibă 60 de ani și 25 de ani vechime pentru a ieși la pensie.
De asemenea, proiectul stipula că pensia magistraților nu poate depăși venitul lunar din activitate și se calculează ca „80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor cu caracter permanent din ultimele 12 luni consecutive de activitate”. Până în 2043, această perioadă de referință urma să crească etapizat, iar pensiile speciale peste 4.000 de lei urmau să fie impozitate cu 15%.
Proiectul adoptat în 2023 a fost contestat la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție. În august 2023, Curtea a retrimis legea în Parlament, declarând neconstituționale mai multe articole. CCR a motivat că reducerea bazei de calcul a pensiilor și lipsa unor dispoziții tranzitorii clare privind creșterea vechimii și a vârstei de pensionare afectează principiul independenței justiției.
În toamna anului 2023, Parlamentul a aprobat o versiune mai blândă a legii, care a intrat în vigoare la începutul anului 2024 (Legea 282/2023). Aceasta prevede pensionarea magistraților după 25 de ani vechime și vârsta de 60 de ani, însă în mod etapizat.
Concret, de la 1 ianuarie 2024, magistrații pot ieși la pensie dacă au cel puțin 25 de ani vechime și o vârstă minimă de 47 ani și 4 luni. Vârsta minimă de pensionare crește cu patru luni în fiecare an, astfel încât pragul legal de 60 de ani va fi atins în jurul anului 2060.
Elena Costache a explicat în interviul acordat Digi24.ro: „Prin Legea 282, (vârsta) ajunsese să fie de 60 de ani, e adevărat și drept, într-o modalitate eșalonată. CCR definește noțiunea de etapizare reală (…) prin adăugarea de 4 luni la an, astfel încât să se ajungă la vârsta standard de pensionare de 60 de ani. A doua a fost problema cuantumului pensiei, astfel încât pensia să nu mai depășească salariul în plată, chestiune rezolvată din Legea 282.”
Pensia este calculată acum ca fiind „80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 48 de luni de activitate înainte de pensionare”.
Deși legea prevedea un impozit progresiv pentru pensiile speciale, CCR a declarat această măsură neconstituțională la finalul anului 2024, iar această decizie a început să producă efecte în instanță. Doi procurori au obținut recent returnarea sumelor reținute prin această impozitare. Detalii suplimentare pot fi consultate aici.
În opinia publicată recent de Guvernul condus de Ilie Bolojan, magistrații ar trebui să se pensioneze după ce îndeplinesc o vechime totală de 35 de ani, dintre care minimum 25 în funcția de judecător sau procuror, și după ce au împlinit vârsta de 65 de ani.
De asemenea, Guvernul propune ca pensia să scadă la un cuantum de 55% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 60 de luni de activitate, cu un plafon maxim de 70% din venitul net încasat în ultima lună.
