Guvernul va dezbate, vineri, proiectul de lege care reglementează modul de plată al pensiilor private, marcând totodată 17 ani de la lansarea Pilonului II în România.
De la înființarea sistemului de pensii private în 2008, Pilonul II a reprezentat componenta obligatorie a reformei sistemului de pensii. În același timp, Pilonul III funcționează ca opțiune facultativă, oferind suplimentar posibilitatea acumulării de capital.
În prezent, participanții la Pilonul II și la Pilonul III pot alege între două variante de accesare a fondurilor:
Proiectul de lege în discuție propune eliminarea opţiunii de retragere integrală. Conform noii variante, participanţii vor putea accesa cel mult 25 % din totalul acumulat, prin una dintre următoarele forme:
Beneficiarul va primi o pensie lunară pe o durată determinată în prealabil. Dacă titularul decedează înainte ca suma să fie consumată, restul fondului va reveni moştenitorilor.
În acest model, plăţile se efectuează pe toată durata de viaţă a pensionarului, suma fiind calculată pe baza unor variabile precum speranţa de viaţă şi mortalitatea.
Conform datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în luna mai 2025 s-au înregistrat:
Între 150 și 200 de milioane lei sunt plătiţi lunar, atât pentru Pilonul II, cât și pentru Pilonul III. La finalul lunii iulie 2025, suma totală acumulată de la contribuabili la pensiile private depășea probabil 5,1 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1 miliard de euro.
Discuţiile din cadrul Guvernului vizează o reformă semnificativă a accesului la fondurile de pensii private, limitând retragerea integrală şi introducând noi forme de plată periodică. Astfel de modificări ar putea influența atât fluxurile financiare ale instituţiilor de pensii, cât şi așteptările participanţilor la sistemul de pensii complementare din România.
