BREAKING
NEWS

Alertă pentru moștenitori: Pierzi dreptul la moștenire dacă nu acționezi

Moștenitorii trebuie să dezbată succesiunea la notar pentru a-și intra în drepturi. Dacă acest lucru nu se întâmplă în termenul legal, dreptul la moștenire poate fi pierdut.

După câți ani se pierde dreptul la moștenire?

Moștenitorul are la dispoziție un an de la data decesului pentru a accepta moștenirea. Această acceptare poate fi exprimată în scris, printr-un document oficial sau chiar prin acțiunile întreprinse asupra bunurilor moștenite.

În principiu, dreptul la moștenire nu se pierde niciodată, însă există excepții.

Odată acceptată moștenirea, dreptul asupra acesteia devine definitiv și irevocabil.

Dacă moștenitorul nu acceptă succesiunea în termen de 6 luni de la deschiderea acesteia, pierde dreptul la moștenire, conform articolului 700 din Codul Civil.

De asemenea, dacă nu își exprimă dorința de a moșteni în termen de un an, persoana în cauză pierde dreptul la moștenire, considerându-se că a renunțat la ea.

Există situații în care termenul poate fi diferit, după cum urmează:

  1. de la data nașterii celui chemat la moștenire, dacă nașterea a avut loc după deschiderea succesiunii;
  2. de la data înregistrării morții în registrul de stare civilă, dacă aceasta se face în baza unei hotărâri judecătorești de declarare a morții, cu excepția cazului în care persoana care moștenește a cunoscut anterior decesul sau hotărârea;
  3. de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul care îl conține a fost descoperit după deschiderea succesiunii;
  4. de la data la care persoana care moștenește a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se bazează dreptul său la moștenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii succesiunii.

Cine are dreptul la moștenire?

Moștenirea reprezintă modul prin care bunurile și datoriile unei persoane decedate sunt transmise celor desemnați prin lege sau prin voința defunctului.

În primul rând, moștenitorii sunt copiii și soțul supraviețuitor. Dacă aceștia nu există, moștenesc părinții, frații și surorile, precum și copiii acestora.

În lipsa acestor rude, moștenesc bunicii și străbunicii. Dacă nici aceștia nu există, dreptul la moștenire revine mătușilor, unchilor și verilor primari, până la un anumit grad de rudenie.

De asemenea, copilul conceput, dar nenăscut la momentul decesului părintelui, are dreptul să moștenească alături de ceilalți moștenitori.

Cine pierde calitatea de moștenitor?

Chiar dacă o persoană face parte din una dintre cele patru clase de moștenitori, ea poate fi exclusă de la moștenire prin instituția „nedemnitații”. Aceasta se aplică celor care au săvârșit fapte grave împotriva defunctului sau a altor moștenitori.

Decizia privind nedemnitatea este luată de un judecător sau notar, care poate stabili că persoana respectivă nu are dreptul să moștenească.

Următoarele categorii de persoane pierd calitatea de moștenitor:

  1. persoanele condamnate penal pentru intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea;
  2. persoanele condamnate penal pentru intenția de a ucide un alt moștenitor, înainte de deschiderea succesiunii;
  3. moștenitorul care a distrus testamentul defunctului.
Etichete:
Romania FM h50
Explorați cele mai recente și pertinente informații din România pe România FM, sursa dumneavoastră de încredere!
© 2024-2026 România FM. Toate drepturile rezervate!