Rostopasca (Chelidonium majus), cunoscută în tradiția populară românească drept „iarbă de negi” sau „negelăriță”, a fost folosită de secole pentru tratarea negilor prin aplicarea directă a frunzei zdrobite sau a sevii galben-portocalii. Această practică tradițională, bazată pe efectul de ardere și uscare a verucilor, este în prezent investigată de medicina modernă pentru a verifica dacă are o bază științifică reală.
Seva rostopascăi conține alcaloizi precum chelidonină, sanguinarină, berberină și coptisină, care au un efect citotoxic asupra celulelor infectate cu virusul HPV, responsabil de apariția negilor. Acești compuși pot usca și elimina stratul afectat de piele, într-un mod similar acidului salicilic. Enzimele proteolitice din latex ajută la degradarea țesutului keratinizat, facilitând desprinderea negilor. Aplicarea repetată local poate reduce dimensiunea și aspectul acestora, iar mulți utilizatori au raportat rezultate vizibile în timp, deși dovezile științifice rămân limitate.
Studii de laborator au demonstrat că extractele din rostopască au efecte antimicrobiene și antivirale, inclusiv împotriva unor tulpini virale asociate negilor. Aceste substanțe pot inhiba multiplicarea virusului HPV și pot sprijini regenerarea pielii. Activitatea antimicotică explică și utilizarea tradițională a plantei pentru alte afecțiuni cutanate. De asemenea, aplicarea externă poate stimula imunitatea locală. Totuși, eficiența în condiții reale nu a fost confirmată prin studii clinice ample.
Rostopasca poate reprezenta o opțiune mai puțin dureroasă pentru persoanele sensibile sau copiii mici, comparativ cu crioterapia sau tratamentele chimice concentrate. Există cazuri documentate în care aplicarea zilnică a sevii timp de câteva săptămâni a dus la reducerea sau dispariția completă a negilor. Metoda este accesibilă, planta putând fi recoltată din natură, însă efectele apar lent și necesită perseverență. Rezultatele variază în funcție de tipul negului și răspunsul individual al organismului.
Cercetătorii au analizat seva proaspătă de rostopască, separând componentele bogate în proteine și alcaloizi. În laborator, extractele au fost puse în contact cu particule virale HPV, iar rezultatele au arătat o reducere de peste 70% a capacității virusului de a produce proteinele E6 și E7, care transformă celulele sănătoase în celule infectate. De asemenea, seva a stimulat o reacție imunitară locală, crescând producția moleculei TNF-alfa, implicată în lupta împotriva infecției. Totuși, aceste rezultate au fost obținute doar în laborator, iar efectul real pe piele necesită teste suplimentare.
Un băiat de patru ani cu mai mulți negi pe degete și mână a fost tratat prin aplicarea de două ori pe zi a sevii galbene direct pe negi, evitând pielea sănătoasă din jur. După două săptămâni, negii mai mici au dispărut complet, iar cei mai mari s-au redus semnificativ. După opt săptămâni, pielea era complet vindecată. Medicii care au monitorizat cazul au recunoscut efectul aparent al plantei, dar au avertizat că nu există suficiente dovezi pentru recomandarea generală a metodei, mai ales din cauza riscului de iritații sau toxicitate în cazul utilizării necorespunzătoare.
Revizuirea a analizat datele existente privind compoziția chimică, efectele antivirale, utilizarea tradițională și riscurile asociate rostopascăi. Autorii au evidențiat prezența substanțelor cu potențial antiviral și antiinflamator, care pot explica utilizarea plantei în tratarea negilor. Totuși, majoritatea studiilor sunt limitate la experimente de laborator sau observații individuale, fără studii clinice ample. De asemenea, s-au semnalat riscuri precum toxicitatea hepatică în cazul ingestiei și iritațiile cutanate. Concluzia a fost că rostopasca are potențial, dar sunt necesare studii clinice mari și controlate pentru a confirma eficiența și siguranța.
