Toate cele 16 parchete ale curţilor de apel, 46 de parchete de Tribunale şi 169 ale judecătoriilor participă la protestul din justiţie, prin suspendarea soluţionării cauzelor, până la retragerea proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor. Grefierii s-au alăturat şi ei protestului, anunţă comunicatul judecătorilor afişat la avizierul Curţii de Apel Bucureşti.
„Dacă acest proiect de lege va trece, va fi mult mai avantajoasă pensia pe contributivitate. Atunci tot sistemul judiciar stă şi se întreabă. Noi mai reprezentăm o putere în stat? Este foarte probabil că următoarea formă de protest va fi suspendarea activităţii şi să mergem înspre direcţia de blocare a activităţii în instanţe şi în parchete”, a declarat Cătălin Trăistaru, de la Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare.
În pofida protestelor, Guvernul a trimis spre avizare proiectul de lege care modifică sistemul de pensii al magistraţilor. Potrivit acestuia, pensia va fi stabilită la 70% din ultimul salariu net, faţă de 100% cât este în prezent. Vârsta de pensionare va creşte etapizat de la 48 la 65 de ani.
În document este prevăzută iniţial o perioadă de tranziţie de 10 ani, însă surse din cadrul Observator susţin că Guvernul va extinde această perioadă cu încă 5 ani, ca urmare a intervenţiei preşedintelui Nicuşor Dan.
„Solicitarea dânsului pe componenta de magistraţi, având în vedere propunerea legată de modificările la pensionarea magistraţilor, a fost să se găsească o formulă prin care să existe o perioadă de tranziţie, pentru ca cei care intră la pensie după noile reglementări, la vârsta standard de 65 de ani, să poată parcurge această etapă fără o trecere bruscă”, a explicat premierul Ilie Bolojan pentru Antena 3 CNN.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că pensia medie a magistraţilor va scădea de la 5.000 de euro pe lună, cât este în prezent, la aproximativ 3.200 de euro. El a subliniat că statul cheltuie deja sume foarte mari pentru salariile magistraţilor.
„Gândiţi-vă că în aceşti ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistraţi, care, în cea mai mare parte, au fost câştigate, ceea ce a făcut ca statul român să plătească până acum cel puţin două miliarde de euro doar diferenţe salariale, iar avem de plătit aproape încă atât”, a explicat Ilie Bolojan.
Unele venituri ale magistraţilor, datorate salariilor restante, depăşesc 22.000 de euro lunar. Printre cei care beneficiază de astfel de venituri se numără şi preşedinta Curţii de Apel din Iaşi, una dintre susţinătoarele protestului.
Legea interzice magistraţilor să intre în grevă, iar suspendarea activităţii nu trebuie să afecteze soluţionarea cauzelor urgente, cum sunt arestările preventive sau emiterea ordinelor de protecţie. Cu toate acestea, unele instanţe au ignorat aceste reguli.
Reporterul Observator, Bianca Iacob, a transmis că la Curtea de Apel Bucureşti, în sala destinată soluţionării cauzelor urgente, se aflau doar un procuror şi o grefieră, fără completul de judecată.
De asemenea, la Craiova, doi judecători au invocat protestul pentru a amâna două cereri de emitere a ordinelor de protecţie.
„Cred că este anormal. La cât câştigă în fiecare lună, mi se pare o sfidare la adresa celorlalţi. Nu contează câte dosare au în spate de rezolvat, oricum le rezolvă în 10-15 ani”, a declarat un cetăţean.
În toate ţările europene, vârsta de pensionare a magistraţilor este cuprinsă între 65 şi 70 de ani.
