Busuiocul, o plantă recunoscută pentru aroma sa distinctă în bucătăria mediteraneană și românească, are și multiple beneficii în prevenția bolilor degenerative. Datorită conținutului bogat în antioxidanți, uleiuri esențiale și compuși bioactivi, busuiocul poate proteja celulele de procesele de degradare implicate în afecțiuni precum Parkinson, Alzheimer, bolile cardiovasculare sau osteoporoza, toate având o componentă inflamatorie și oxidativă importantă.

Acțiunea antioxidantă a busuiocului se datorează flavonoidelor, polifenolilor și uleiurilor esențiale precum eugenolul, linaloolul și citronelolul. Acești compuși neutralizează radicalii liberi, principalii responsabili de deteriorarea celulară și stresul oxidativ, unul dintre factorii principali ai îmbătrânirii accelerate și disfuncțiilor neuronale. Cercetările indică faptul că un consum regulat de antioxidanți poate reduce riscul bolilor neurodegenerative, busuiocul având un rol protector asupra sistemului nervos prin susținerea regenerării celulare și reducerea inflamației neuronale.

Efectul antiinflamator al busuiocului este atribuit în special eugenolului, care acționează comparabil cu medicamentele de sinteză, precum ibuprofenul, dar fără reacții adverse. Inflamația cronică este implicată în dezvoltarea mai multor boli degenerative, inclusiv Alzheimer, scleroză multiplă, artrită reumatoidă și afecțiuni cardiovasculare. Consumul de busuioc contribuie la inhibarea enzimelor pro-inflamatorii, cum ar fi ciclooxigenaza (COX), reducând inflamația sistemică și menținând astfel integritatea țesuturilor. Studii in vivo au demonstrat scăderea nivelurilor citokinelor inflamatorii IL-6 și TNF-α, frecvent ridicate în bolile autoimune și degenerative.

Busuiocul susține funcția cognitivă și protecția neuronală prin compuși activi precum acidul ursolic și linaloolul. Aceștia protejează celulele nervoase de deteriorare și stimulează sinteza neurotransmițătorilor. În cazul bolii Alzheimer, busuiocul ajută la prevenirea efectelor plăcilor de beta-amiloid și stresului oxidativ. Studiile pe animale arată că extractele de busuioc pot îmbunătăți memoria, concentrarea și învățarea, susținând totodată producția de dopamină și serotonină, neurotransmițători esențiali pentru starea psihică și prevenirea depresiei asociate bolilor degenerative. De asemenea, ajută la reducerea acumulării de proteine anormale în creier.

Pentru sistemul cardiovascular, busuiocul contribuie la prevenirea afecțiunilor degenerative prin scăderea tensiunii arteriale, colesterolului și a agregării plachetare. Eugenolul are un efect vasodilatator natural ce îmbunătățește circulația sanguină și reduce riscul de infarct sau accident vascular cerebral. De asemenea, conținutul de magneziu, potasiu și flavonoide menține elasticitatea vaselor de sânge și reduce nivelul de LDL-colesterol oxidat, un factor important în formarea plăcilor de aterom. Prin protejarea endoteliului vascular, busuiocul încetinește procesul de îmbătrânire arterială și previne deteriorarea pereților vasculari.

Busuiocul susține și funcția mitocondrială, esențială pentru celulele cu consum ridicat de energie, precum neuronii și celulele musculare. Flavonoidele din această plantă îmbunătățesc metabolismul celular și capacitatea organismului de a produce energie. Protejând mitocondriile de stresul oxidativ, busuiocul previne moartea celulară prematură, un aspect important nu doar pentru creier, ci și pentru mușchi, inimă și alte țesuturi afectate în bolile degenerative.

Un studiu publicat în 2020 în revista „Frontiers in Pharmacology”, intitulat „Ocimum basilicum: A Review of Phytochemistry, Pharmacology, and Toxicology”, sintetizează rezultatele cercetărilor privind efectele busuiocului. Autorii au evidențiat peste 30 de compuși activi în busuioc, dintre care flavonoidele și eugenolul sunt esențiali în lupta contra bolilor degenerative. Studiul arată că aceste substanțe pot reduce stresul oxidativ în celulele neuronale expuse la beta-amiloid, prevenind astfel pierderea memoriei la animalele de laborator prin diminuarea inflamației din hipocamp. Cercetarea subliniază și rolul protector asupra mitocondriilor și capacitatea de a reduce apoptoza neuronală. Totodată, markerii inflamatori au scăzut semnificativ după administrarea extractului de busuioc. Studiul recomandă investigații clinice suplimentare pe subiecți umani pentru a confirma potențialul terapeutic complementar al busuiocului în bolile neurodegenerative.

Consumul de busuioc în cantități alimentare este considerat sigur, însă administrarea în doze mari sau sub formă de extract concentrat poate avea efecte secundare. Femeile însărcinate sau cele care alăptează ar trebui să evite extractele concentrate, din cauza posibilelor efecte hormonale evidențiate în unele studii pe animale. Persoanele cu tulburări de coagulare trebuie să fie prudente, deoarece eugenolul poate subția sângele și crește riscul de sângerare, mai ales dacă sunt administrate anticoagulante. De asemenea, alergiile la plante din familia Lamiaceae (mentă, oregano, salvie) pot determina reacții și la busuioc. Diabeticii trebuie să monitorizeze glicemia, deoarece busuiocul poate reduce nivelul zahărului din sânge. Nu se recomandă consumul înainte de intervenții chirurgicale, din cauza proprietăților anticoagulante.