În noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, România va trece la ora de iarnă, când ceasurile se dau înapoi cu o oră, de la 04:00 la 03:00, marcând cea mai lungă zi a anului, cu 25 de ore. Această schimbare, deși tehnică, are un impact semnificativ asupra organismului și sănătății mentale, avertizează specialiștii.
Ora de iarnă se aplică în România în ultima duminică din octombrie. Astfel, în 2025, adaptarea la acest sistem va avea loc în noaptea dintre 25 și 26 octombrie, când mutarea ceasurilor înapoi adaugă o oră suplimentară zilei.
Medicii și psihologii avertizează că această modificare afectează ritmul biologic și poate cauza tulburări de somn, oboseală accentuată, nervozitate, dificultăți de concentrare, anxietate și chiar depresie sezonieră. „Organismul nostru funcționează pe baza ritmului circadian, strâns legat de lumină și întuneric. Atunci când intervenim artificial și modificăm ora, chiar și cu numai 60 de minute, corpul are nevoie de câteva zile sau chiar săptămâni pentru a se adapta. În acest interval, oamenii pot resimți oboseală și pot deveni mai irascibili”, explică specialiștii în somnologie.
Schimbarea orei a fost inițial introdusă pentru a economisi energie și a valorifica lumina naturală. Deși în Europa au fost dezbateri privind eliminarea acestei practici, România încă respectă regulile pentru ora de vară și cea de iarnă, până la o decizie comună.
Pentru a facilita adaptarea organismului la ora de iarnă, specialiștii recomandă menținerea unui program regulat de somn, evitarea consumului de cafea și alcool înainte de culcare, expunerea prelungită la lumină naturală și activități fizice în aer liber, precum și limitarea utilizării dispozitivelor electronice seara.
Pe plan psihologic, lipsa luminii solare pe timpul zilelor mai scurte poate favoriza instalarea depresiei sezoniere, prin afectarea producției de serotonină și melatonină, hormonii responsabili cu starea de bine și calitatea somnului, spun psihologii.
Trecerea la ora de iarnă din 26 octombrie 2025 este un fenomen inevitabil, dar unul care poate fi gestionat mai bine cu măsuri simple ce vizează odihna și echilibrul emoțional, subliniază specialiștii.
