Potrivit legislației în vigoare, pentru a primi pensie o persoană trebuie să fi contribuit cel puțin 15 ani la sistemul public. Cei care nu ating acest prag pot încheia un contract de asigurare socială cu Casa Județeană de Pensii, care presupune plata unei contribuții pentru o perioadă între o lună și maximum șase ani, dar nu mai târziu de momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare.
„Contribuția lunară minimă este de 25% din salariul minim brut pe economie. În 2025, cu salariul minim stabilit la 4.050 lei, suma lunară minimă este de 1.012,5 lei. Pentru un an întreg, asta înseamnă peste 12.000 de lei”, a explicat Cristiana Dumitrescu, director al Casei de Pensii a Municipiului București, pentru Digi24.
Contractul poate fi semnat direct de către persoana interesată sau printr-un mandatar legal și devine valabil din momentul înregistrării. Cei care optează pentru această variantă trebuie să declare că nu sunt asigurați în alt sistem, că nu au obligația de a contribui în alt mod și că nu dețin statutul de pensionar.
Autoritățile susțin că principalele persoane care încheie astfel de contracte provin din diaspora. Mulți români plecați la muncă în străinătate nu au reușit să acumuleze cei 15 ani necesari pentru pensie și preferă să își acopere retroactiv vechimea pentru a păstra dreptul la pensie în România.
Există, de asemenea, cazuri în care oamenii aleg să contribuie cu sume mai mari decât minimul prevăzut de lege, pentru a obține o pensie mai avantajoasă la momentul pensionării.
Discuțiile privind vârsta de pensionare au fost intens mediatizate după ce premierul Ilie Bolojan a avertizat că sistemul de pensii riscă să devină nesustenabil fără o creștere a acesteia. Totuși, Guvernul și ministrul Muncii, Florin Manole, au clarificat rapid că în prezent nu există un proiect privind majorarea vârstei standard de pensionare.
„Nu se va întâmpla nimic în acest sens. Este important să calmăm spiritele și să transmitem clar că nu există pericol pentru cei care se apropie de pensie”, a afirmat ministrul Manole.
În ciuda acestor asigurări oficiale, mulți români rămân sceptici și se tem că vor ieși la pensie mai târziu decât și-au propus. Deficitul sistemului de pensii, care se adâncește de la o lună la alta, sporește presiunile financiare. Statul încearcă să diminueze aceste efecte prin măsuri de austeritate și alternative de finanțare, inclusiv achiziția de titluri de stat și promovarea contractelor de asigurare socială facultativă.
