Inflaţia a ajuns la o cotă de aproximativ 10%, fiind generată de o serie de măsuri fiscale şi economice care au afectat puterea de cumpărare a românilor. Liberalizarea pieței de energie, creșterea TVA-ului și a altor taxe, precum și majorarea accizelor la carburanți au contribuit la această situație, potrivit declarațiilor unor oficiali și analiști.
„Eu cred că unii din Guvern se şi bucură de inflaţie. Cresc preţurile, practic cresc şi veniturile bugetului de stat corespunzător”, a afirmat Ludovic Orban, fost premier.
Tanczos Barna, vicepremier, a subliniat nevoia limitării risipei și ajustării investițiilor: „A fost nevoie de o stopare, pe de o parte a risipei, de reprioritizare a investiţiilor şi de regândire a încasărilor statului.”
Potrivit lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), deficitul bugetar este cauza principală a inflației interne: „Inflaţia are o singură cauză internă fundamentală! Iar ea se numeşte deficit bugetar.” Anul trecut, deficitul a atins 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, aproape dublu față de acum doi ani.
Rata inflaţiei a crescut rapid în prima jumătate a anului 2025. România a pornit anul cu o inflație de aproximativ 5%, care a urcat la 5,5% în luna alegerilor, iar după implementarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar în iulie, a ajuns la circa 8%. În prezent, inflația este dublă față de cea de la începutul anului.
Andreea Nica, analist financiar, estimează că această tendință va continua: „Ce se va întâmpla din septembrie până în vara anului viitor? Vom avea astfel de cifre mari în continuu. De la lună la lună se va anunţa inflaţie 8%, 9%, 10%.”
Datele Eurostat arată că România este țara cu cea mai mare creștere a prețurilor din Uniunea Europeană, de 8,5%, devansând Estonia cu peste 2 procente și situându-se de trei ori peste media UE.
Feliciu Paraschiv, vicepreşedinte al Asociaţiei Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România, remarcă impactul puternic al inflației asupra consumatorilor: „Am avut inflaţie-record, în trei ani, 37,5%. Din calculele noastre, coşul de cumpărături săptămânal pentru 3-4 persoane este acum în jur de 600 de lei, faţă de aproximativ 400 de lei înainte de vârful inflaţiei din 2022-2023. Vedem acelaşi coş de cumpărături sau uşor crescut la preţ, dar cu mai puține produse în el.”
Paraschiv atrage atenția asupra speculei pe piață: „Dacă ne aducem aminte perioada de pandemie, prețul drojdiei a crescut de cinci ori, iar la lămâi s-au înregistrat creșteri de 5-10 ori față de prețul normal.”
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, susține că există oportunități de speculă în contexte de instabilitate: „E un impact asupra pieţelor şi e şi o oportunitate de speculă. Când sunt tulburări, când lucrurile nu sunt aşezate, e o oportunitate pentru unii să încerce să profite. Monitorizăm piaţa, vrem să vedem ce se întâmplă şi vrem ca lumea să ştie că ne uităm la ceea ce se întâmplă.”
Prețurile alimentelor românești au crescut semnificativ, iar importurile devin tot mai predominante. Astfel, roșiile românești costă aproximativ 5 lei/kg, în timp ce cele din import ajung la 8 lei/kg, față de 3-3,5 lei anul trecut. Alte produse, precum cartofii, ceapa, țelina sau usturoiul provin în mare parte din import.
Diferența dintre prețul producătorului și cel final pentru consumator este ridicată. Paraschiv explică că un litru de lapte la poarta fermei costă în jur de 2,3 lei, dar în magazine poate ajunge până la 12 lei, din cauza adaosurilor comerciale aplicate de procesatori, distribuitori și retaileri.
Iancu Guda subliniază lipsa de putere de negociere a micilor producători în fața marilor retaileri: „Problema este de putere de negociere între marii retaileri şi micii producători. Să fie negocieri la nivel de coaliţii comasate de fermieri pentru că doar aşa au putere de negociere mai mare în discuţie cu marile lanţuri. Având ofertă multă, constantă, tot timpul anului.”
Guvernul a intervenit în 2023 pentru a plafona profitul la 20% pentru procesatori și retaileri la produsele de bază, reducând presiunea asupra unor alimente esențiale. În același timp, produse fără adaos plafonat, precum pâinea cu semințe, au înregistrat scumpiri importante, iar cașcavalul a ajuns să coste 18 lei, de la 13 lei în 2022.
Un alt fenomen observat este „shrinkflation”, adică reducerea gramajelor produselor, în general fără scăderea prețului. Un exemplu este pachetul de unt care anul trecut avea 200 de grame, iar acum 180 de grame.
Pentru a compensa limitările impuse de plafonarea prețurilor la alimentele de bază, comercianții au crescut adaosurile la produse industriale, precum detergenții și cosmeticele. Paraschiv menționează: „Fenomenul de ‘waterbed’, de saltea cu apă a dus la creşterea preţurilor la detergenţi, la cosmetice, în general la produsele industriale. Creşteri semnificative, în sensul că detergentul ăsta de 50 de lei – înainte de plafonarea produselor alimentare era undeva la 40 de lei.”
Consultantul financiar Adrian Asoltanie atrage atenția și asupra consumului risipitor: „În toate bugetele pe care le-am văzut eu în 10 ani de zile, se ascunde risipă. Românii aruncă aproape 30% din mâncarea pe care o cumpără. Pur și simplu. Cumpărăm prea mult. Uneori risipa se ascunde în zona cheltuielilor opționale. Că e vorba de haine pe care nu le purtăm. Că e vorba de gadget-uri pe care nu ne folosim. Că e vorba de jucării cu care copiii noștri nu se mai joacă.”
De asemenea, prețurile sunt adesea mai mari în cazul produselor gata ambalate sau porționate. De exemplu, salamurile feliat și ambalat costă cu 30% mai mult față de cele cumpărate direct de la vitrină.
Chiar și merele românești au devenit mai scumpe, fiind acum vândute cu 7-8 lei/kg, comparativ cu prețurile de 3-4 lei din anul precedent, după cum mai arată Feliciu Paraschiv.
Următorul episod din campania „Cât costă să fii român” va analiza cum s-a ajuns ca România să fie depășită de Polonia în producția unor alimente importante.
