Mihaela Bilic, medic nutriționist, propune părinților din România să se inspire dintr-un model alimentar implementat în Norvegia anilor 1930, cunoscut drept „micul dejun Oslo”, pentru a combate obezitatea și a promova o alimentație sănătoasă în rândul copiilor.
Tot mai mulți părinți se întreabă cum pot asigura copiilor un mic dejun sănătos, în contextul în care mesele de dimineață sunt adesea bogate în grăsimi și produse procesate. De obicei, copiii consumă ouă, mezeluri, brânzeturi, dulciuri, produse de panificație, lactate, dar și sucuri de fructe sau băuturi carbogazoase. Consumul excesiv de mezeluri poate afecta sănătatea, iar produsele de panificație și alimentele dulci, în special cerealele cu ciocolată, favorizează creșterea în greutate.
În anii 1930, Norvegia traversa o perioadă dificilă din cauza Marii Depresiuni Economice, cu exporturi scăzute, șomaj ridicat și probleme de nutriție, mai ales în rândul copiilor. Pentru a combate malnutriția în școli, autoritățile norvegiene au introdus programul „skolefrokost” – micul dejun oferit elevilor, bazat pe alimente simple, accesibile și nutritive, printre care și margarina, folosită ca alternativă la unt.
Mihaela Bilic explică faptul că medicul Carl Schiotz a fost cel care a propus „micul dejun Oslo”, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea și performanța elevilor. Statul norvegian oferea această masă gratuit copiilor din familii fără posibilități.
Potrivit Mihaelei Bilic, meniul unui elev norvegian din acea perioadă includea două felii de pâine integrală cu margarină, o felie de brânză, un pahar de lapte, un măr sau două mere, o portocală sau două portocale și o linguriță de ulei de ficat de cod. Era o masă rece, simplă, cu densitate nutritivă crescută, ușor de pregătit și distribuit în școli, chiar și în condiții economice dificile.
Medicul Carl Schiotz considera că masa trebuie consumată doar atunci când copilului îi este foame, pentru a fi apreciată. „Un copil abia trezit din somn nu trebuie îndopat”, afirma acesta. De asemenea, Schiotz recomanda ca drumul în aer liber până la școală să stimuleze pofta de mâncare, iar masa să fie servită într-un cadru organizat, aerisit și luminos. Micul dejun dura jumătate de oră, în liniște, fără grabă, pentru ca elevii să mestece bine. Nu era permis să se bea și să se mănânce în același timp, potrivit medicului norvegian.
Micul dejun Oslo a devenit atât de popular încât a fost adoptat nu doar în Scandinavia și în alte țări europene, ci și în Canada și Australia.
„Impactul a fost remarcabil!”, a declarat Mihaela Bilic.
„Copiii care au consumat regulat micul dejun Oslo au înregistrat creșteri vizibile în înălțime și o stare generală de sănătate îmbunătățită, în special în ceea ce privește afecțiunile pielii. La vârsta de 14 ani, media înălțimii a crescut cu aproximativ 10 centimetri”, a precizat medicul nutriționist.
