Președintele României, Nicușor Dan, a participat marți, 27 februarie, la o serie de evenimente importante la Timișoara, oraș simbol al Revoluției din decembrie 1989 și reper cultural al țării. Printre acestea s-au numărat o ceremonie de comemorare a eroilor Revoluției și summitul internațional Timisoara Cities Summit, unde a susținut un discurs amplu despre Uniunea Europeană și rolul orașelor în procesul de extindere.
În timpul ceremoniei de la monumentul „Crucificare”, ridicat în memoria celor care și-au pierdut viața în Revoluția din 1989, președintele a depus o coroană de flori și a fost salutat de garda de onoare. După salut, Nicușor Dan a făcut câțiva pași pentru a părăsi locul, uitând că protocolul impune intonarea imnului național imediat după salutul gărzii. Situația a fost corectată rapid de ceilalți oficiali, care l-au întors din drum și l-au readus pe poziție, iar ceremonia a continuat conform programului.
Deși momentul a fost scurt și a atras atenția presei, acesta a fost interpretat fie ca o simplă neatenție, fie ca o lipsă de obișnuință cu rigorile protocolului militar, fără a umbri însă importanța evenimentului și mesajul comemorativ transmis de șeful statului.
Ulterior, Nicușor Dan a avut o întrevedere cu reprezentanții Societății Timișoara, o organizație civică esențială în consolidarea democrației după Revoluția din 1989. Mai târziu, a participat la Timisoara Cities Summit, reuniune care a reunit primari, lideri locali și oficiali europeni pentru a discuta despre viitorul Uniunii Europene și contribuția orașelor la dezvoltarea acesteia.
În discursul său de deschidere a summitului, președintele a analizat trecutul și viitorul Uniunii Europene, precum și relația dintre marile orașe europene și statele naționale. Nicușor Dan a afirmat: „Cât de sus să fie ștacheta? Pentru că dacă vrem să fim foarte direcți, acum 20 de ani, când România a încheiat procesul de aderare, cred că România nu era pregătită pentru a intra în Uniunea Europeană. Și cred că nici Bulgaria. Dar decizia de a intra a fost o decizie corectă pe care Uniunea Europeană a luat-o, și vedem azi progresele pe care, după 18 ani de la aderarea efectivă, România le-a făcut.”
El a subliniat că această decizie, deși riscantă la momentul respectiv, a permis României să avanseze rapid în direcția modernizării și dezvoltării. În opinia sa, modelul ar putea fi aplicat și altor state care, deși nu sunt complet pregătite, pot evolua după integrare. Totodată, a adăugat: „Poate că exigențele nu ar trebui să fie atât de înalte și poate că, după aderare, țări care, ca și România acum 20 de ani, n-ar fi suficient de pregătite vor putea să facă acele progrese.”
Un alt punct important al discursului a fost rolul marilor orașe europene în dezvoltarea economică și socială. Nicușor Dan a spus: „Marile orașe europene sunt cele care produc dezvoltarea de fapt, cele care aduc valoarea economică, și, în relația cu autoritățile naționale, acest fapt nu este recunoscut și resurse care ar face ca aceste orașe să se dezvolte și mai bine și să aducă mai multă prosperitate țării nu sunt alocate.”
Pentru a susține această afirmație, președintele a amintit experiența sa din perioada în care a fost primar al Capitalei, când a solicitat includerea unor tramvaie în programul PNRR, dar cererea i-a fost respinsă. Nicușor Dan a pledat pentru crearea unei rețele europene a marilor orașe, care să aibă un rol mai puternic în procesul decizional la nivelul Uniunii Europene.
În încheierea discursului, șeful statului a transmis: „Eu o să fiu printre cei care o să susțină în interiorul Consiliului European un rol mai mare în procesul de decizie al asociațiilor reprezentative ale orașelor. Dar adevărul este că punctul lor de vedere nu se aude în momentul acesta.”
Declarația a fost bine primită de participanții la summit, mulți dintre aceștia fiind reprezentanți ai administrațiilor locale din Europa, care se confruntă cu provocări similare, precum lipsa resurselor, birocrația centrală și nevoia de o reprezentare mai eficientă la nivel european.
Astfel, vizita președintelui Nicușor Dan la Timișoara a combinat momente simbolice de comemorare cu dezbateri actuale privind viitorul Uniunii Europene și rolul orașelor în acest proces.
