Sărbătorit anual pe 31 octombrie, în ajunul Zilei Tuturor Sfinților, Halloween-ul își are originile în vechiul festival celtic Samhain, care marca sfârșitul verii și începutul Anului Nou Celtic. Potrivit credințelor de atunci, în această noapte hotarul dintre lumea celor vii și cea a spiritelor devenea fragil, permițând sufletelor să treacă liber dintr-o parte în alta.

Numele „Halloween” este o prescurtare a expresiei din engleza veche „All Hallows’ Eve”, care înseamnă „Ajunul Tuturor Sfinților”. Această denumire a apărut după ce Biserica Romano-Catolică a instituit, în anul 835, Ziua Tuturor Sfinților pe 1 noiembrie, obiceiurile păgâne contopindu-se treptat cu tradițiile creștine. Sărbătoarea a fost adusă în America de Nord de imigranții irlandezi și scoțieni, unde a evoluat în forma sa modernă.

Simbolurile cromatice ale sărbătorii sunt portocaliul, care reprezintă culoarea recoltelor și a focurilor ritualice, și negrul, asociat cu noaptea, moartea și misterul. Împreună, cele două culori reflectă dualitatea specifică Halloween-ului: viață și moarte, lumină și întuneric.

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este sculptarea dovleacului, cunoscut ca „Jack-o’-Lantern”. Tradiția provine dintr-o legendă irlandeză despre un personaj numit Stingy Jack, condamnat să rătăcească între lumi luminându-și calea cu o gulie scobită în care ardea un tăciune. În America, unde dovlecii erau mai răspândiți, aceștia au înlocuit guliile și napii folosiți inițial.

Costumele, o altă componentă centrală a sărbătorii, erau purtate în trecut pentru a speria spiritele rele, oamenii deghizându-se în monștri sau vrăjitoare. Astăzi, costumațiile sunt mult mai variate, de la personaje de film și supereroi la figuri istorice. Acestea sunt strâns legate de obiceiul „Trick or Treat” („Păcăleală sau dulciuri”), prin care copiii colindă din casă în casă pentru a primi dulciuri.