
Un studiu important sugerează că până la 40% dintre adulți, inclusiv tineri, ar putea avea niveluri scăzute de vitamina B12, o deficiență asociată cu probleme neurologice grave, declin cognitiv și alte afecțiuni severe. Cercetătorii au fost surprinși să descopere că problema este la fel de frecventă în rândul tinerilor ca la persoanele în vârstă.
Vitamina B12, cunoscută și sub numele de cobalamină, este un nutrient esențial pe care organismul nu îl poate produce singur. Aceasta joacă un rol crucial în sinteza ADN-ului și a celulelor roșii din sânge și este vitală pentru producerea învelișului protector al nervilor (mielina), care asigură transmiterea corectă a impulsurilor nervoase.
Principalele surse alimentare de vitamina B12 sunt produsele de origine animală, precum carnea, ouăle și lactatele, motiv pentru care vegetarienii și veganii prezintă un risc crescut de deficit. Totuși, problemele de absorbție intestinală pot duce la carențe chiar și la persoanele care consumă regulat aceste alimente.
Datele unui studiu de la University Framingham Offspring, efectuat pe persoane cu vârste între 26 și 83 de ani, arată că 40% dintre participanți aveau niveluri scăzute de B12 în plasmă. Dintre aceștia, 9% prezentau un deficit complet, iar 16% o carență ușoară. Același studiu a concluzionat că deficitul afectează aproximativ 40% dintre persoanele de peste 60 de ani, sugerând că unele simptome considerate „normale” ale îmbătrânirii, precum pierderea memoriei sau declinul cognitiv, ar putea fi cauzate de această deficiență.
Deficitul de vitamina B12 este frecvent subdiagnosticat din două motive principale. În primul rând, analizele pentru acest nutrient nu sunt incluse în seturile de teste de rutină recomandate de majoritatea medicilor.
În al doilea rând, valorile de referință folosite de laboratoare sunt considerate de mulți experți ca fiind mult prea scăzute. De exemplu, în SUA, un nivel între 200 și 350 pg/ml este considerat „normal”, deși mulți pacienți prezintă simptome clare în acest interval. Specialiștii în domeniu susțin că nivelul minim ar trebui să fie de 450 pg/ml, în timp ce în Japonia și Europa, limita inferioară este stabilită între 500 și 550 pg/ml, un prag sub care pot apărea manifestări psihologice și cognitive.
Simptomele carenței de B12 pot fi variate și includ amorțeală sau furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, dificultăți de mers și de menținere a echilibrului, anemie, slăbiciune și oboseală. Pot apărea, de asemenea, icter (îngălbenirea pielii), umflarea limbii, dificultăți de concentrare, pierderi de memorie și, în cazuri severe, paranoia sau halucinații.
Deficiența se instalează treptat, în patru etape, de la scăderea nivelului din sânge până la anemie. Cauzele absorbției deficitare pot include afecțiuni precum disbioza intestinală, inflamațiile sau consumul anumitor medicamente. Netratată, carența de vitamina B12 poate duce la probleme neurologice severe și la boli ale sângelui.
Persoanele care suspectează un posibil deficit de vitamina B12 sunt sfătuite să solicite medicului efectuarea unor analize specifice. În funcție de rezultate și de identificarea cauzei care a dus la deficiență, medicul poate stabili un plan de tratament adecvat, incluzând doza și forma corectă de suplimentare.