Procurorul Marian Gherman, cunoscut pentru implicarea în anchete importante de corupție și crimă, a murit la vârsta de 51 de ani, după o lungă suferință cauzată de o boală gravă. Acesta a activat în cadrul DNA și DIICOT, fiind parte a generației de magistrați formate în perioada Laurei Codruța Kövesi. Numele său este legat de dosare precum Carpatica, ASF-Rușanu și Trifa, dar și de investigații complexe care au captat atenția publică în ultimii ani.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis luni un mesaj de condoleanțe, subliniind cariera îndelungată și contribuția lui Marian Gherman la anchete majore din ultimii 25 de ani. „Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă profundul regret pentru încetarea din viață a domnului Ionel – Marian Gherman (…) și transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească!”, se arată în comunicatul oficial.
Trupul neînsuflețit al procurorului a fost depus la Capela Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” Titan din București, situată pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr. 21A, sector 3.
Marian Gherman a devenit cunoscut încă de la începutul anilor 2000, instrumentând dosare de crimă și corupție cu ecou în mass-media, unele dintre acestea având soluții controversate, inclusiv achitări. Primul său caz mediatizat a fost investigarea uciderii unei casiere de la o casă de schimb valutar din București, în 1999. În 2004, a anchetat asasinarea unui copil de 12 ani din Cioplani, o crimă care a rămas nerezolvată, autorul nefiind identificat.
În perioada în care a activat la Parchetul General, Gherman a gestionat dosarul Elodia Ghinescu, unul dintre cele mai urmărite cazuri din România, precum și crima din Joseni, Harghita, unde viceprimarul Csala Zsolt a fost împușcat. Autorul a fost arestat și condamnat ulterior.
În 2009, la Arad, procurorul a redeschis dosarul privind moartea omului de afaceri Traian Trifa, dispunând reținerea a doi suspecți, Florin Moldovan și Ovidiu Răchită, condamnați ulterior la 20, respectiv 18 ani de închisoare pentru omor calificat. Acest caz i-a adus notorietate și a marcat trecerea sa către DNA.
La Direcția Națională Anticorupție, Gherman a coordonat anchete complexe, cel mai cunoscut fiind dosarul ASF – Carpatica Asig. În acest caz, Dan Radu Rușanu, fostul șef al Autorității de Supraveghere Financiară, a fost arestat preventiv sub acuzații de constituire de grup infracțional organizat și favorizarea făptuitorului, dar a fost achitat definitiv în 2017. După proces, Rușanu a primit despăgubiri de 70.000 de lei pentru onorariile avocaților.
În 2016, Gherman l-a trimis în judecată pe procurorul Ovidiu Toma și pe comisarul Dănuț Dobre, fost șef al Poliției Rutiere Teleorman, pentru corupție și abuz în serviciu. Dosarul s-a încheiat cu achitarea inculpaților, instanța stabilind că „fapta nu este prevăzută de legea penală”, conform articolului 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală.
În 2020, Marian Gherman a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii încetarea activității la DNA și revenirea la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, decizia fiind luată cu puțin timp înainte de pronunțarea sentinței în dosarul Carpatica – Dan Hosu. Surse judiciare au precizat că procurorul era nemulțumit de anularea unor probe din dosar, bazate pe mandate de siguranță națională. În acest dosar, Dan Hosu, soțul fostei șefe DIICOT, Giorgiana Hosu, a fost condamnat în primă instanță la 3 ani de închisoare cu suspendare, dar a fost achitat pentru acuzațiile de trafic de influență și dare de mită.
Marian Gherman, considerat un procuror riguros și parte a „vechii gărzi” din DNA, s-a pensionat în 2024 de la Parchetul Tribunalului București. În ultimele luni, s-a confruntat cu probleme grave de sănătate. Foști colegi l-au descris drept un profesionist exigent, cu „o memorie de dosar remarcabilă” și „o prezență impunătoare în sala de judecată”. „A fost un om exigent, dar corect. Nu făcea compromisuri și își asuma deciziile, oricât de riscante ar fi fost”, au declarat surse judiciare apropiate.
