Sfânta Cuvioasă Parascheva, prăznuită în fiecare an pe data de 14 octombrie, este considerată un izvor de binecuvântare și sănătate duhovnicească și trupească pentru toate persoanele care o cheamă prin rugăciune.
Cuvioasa Parascheva a fost denumită în Moldova și „Vinerea Mare”, un simbol al unității ortodoxiei de pretutindeni, care arată viața de după moarte a Cuvioasei ca sfințenia ce ridică din neamul său pe omul care s-a asemănat cu Dumnezeu, făcându-l lumină de iubire și apropiere față de toți cei care mărturisesc întru aceeași credință.
Cinstirea adusă Sfintei Parascheva sunt bisericile ctitorite cu hramul Cuvioasa Parascheva nu doar în Moldova, ci și în Transilvania și Țara Românească. Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva se regăsesc la Iași de mai bine de 350 de ani.
Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Prima învățătură despre viața Sfintei se regăsește în „Cartea românească de învățătură” a mitropolitului Varlaam al Moldovei, Iași, 1643.
500 de locuri de muncă la noua linie de producție Mercedes-Benz de la Sebeș. A costat peste 100 de milioane de euro și este destinată exclusiv diviziei electrice
Sf. Parascheva s-a născut în Epivata, azi cunoscut cu numele de Boiados, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. Părinții Sfintei Cuvioase Parascheva au fost oameni credincioși, de neam bun, care au crescut-o pe Cuvioasă cu frică de Dumnezeu, îndemnând-o întotdeauna să deprindă faptele bune, dar și rugăciunea, postul și milostenia.
Unul dintre frații Cuvioasei Parascheva, după ce a învățat carte, s-a călugărit sub numele de Eftimie și a fost ales episcop în localitatea Madite.
Sfânta Parascheva și-a petrecut copilăria în casa părintească, sub atenta ocrotire a părinților. Legenda spune că, pe când avea zece ani, a auzit citindu-se, „fiind într-o biserică a Precistei“, cuvântul Evangheliei: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și arunce crucea și să-Mi urmeze Mie“ (Marcu 8, 34).
Chemarea Mântuitorului a făcut-o pe Sf. Parascheva să învețe ce înseamnă dorul de desăvârșire și și-a împărțit toate hainele săracilor. A făcut același lucru și cu alte ocazii, fără să țină seama de mustrările părinților.
Cuvioasa Parascheva a moștenit o mare avere de la părinți împreună cu fratele ei, iar Sfânta a dăruit partea ei săracilor, „părăsind frumusețea acestei lumi” și retrăgându-se în „adâncul pustiei”.
În drumul Său, Cuvioasa s-a oprit la Constantinopol, acolo unde a ascultat cuvinte de învățătură de la călugări și călugărițe care au ales viața duhovnicească. A urmat sfaturile acestora și a părăsit capitala, urmând să se îndrepte spre ținutul Pontului. A rămas pentru 5 ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, iar de aici a plecat spre Țara Sfântă, pentru a-și petrece restul zilelor în locuri binecuvântate de viața pământească a Mântuitorului Iisus Hristos și a Sfinților Apostoli.
Aici, Sf. Parascheva s-a înălțat duhovnicește în rugăciune și s-a nevoit cu postul, întocmai ca Sfântul Ioan Botezătorul, Sfânta Maria Egipteanca și alți ostenitori ai pustiei roditoare de desăvârșire.
Însă, într-o noapte, când avea 25 de ani, un înger i s-a arătat în vis și i-a spus să se reîntoarcă în locurile părintești: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit“.
Din Constantinopol, Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a îndreptat către Epivata, acolo unde văzuse lumina zilei, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. A fost îngropată ca o străină, nimeni nu știa cine era de fapt, însă Dumnezeu, voind să o proslăvească, a descoperit chipul acelei străine.
Studenții de la Mate-Info din UBB Cluj boicotează cursurile. Profesorii, presați să nu se alăture protestului: „Ar putea afecta imaginea instituției în mod ireversibil!”
Legenda spune că un marinar a murit pe o corabie și trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au adus la țărm, iar un sihastru care trăia acolo a rugat mai mulți creștini să îl îngroape urmând o rânduială creștinească. Creștinii au săpat o groapă și au descoperit trupul Preacuvioasei Parascheva „neputred și plin de mireasmă”. Aici, alături de ea, au pus și trupul corăbierului, cel rău mirositor.
Însă, în următoarea noapte, unuia dintre creștinii care săpaseră groapa, Gheorghe, i s-a arătat o împărăteasă în vis, șezând pe un scaun luminat și înconjurată de mulți îngeri. Aceasta i-a spus: „Gheorghe, pentru ce n-ați socotit trupul Sfintei Parascheva? Nu știți că Dumnezeu a iubit frumusețea ei și a vrut să o proslăvească pe pământ?”.
Împărăteasa din vis nu era altcineva decât Sfânta Cuvioasa Parascheva, care i-a poruncit să ia trupul ei și să-l așeze într-un loc de cinste.
Aceeași vedenie a avut-o și o femeie credincioasă, Eftimia, în aceeași noapte, iar a doua zi, amândoi au spus tuturor întâmplarea.
Credincioșii au înțeles că este un semn dumnezeiesc și au luat trupul Cuvioasei și l-au adus cu bucurie în Biserica Sfinții Apostoli din Epivata.
Legenda spune că drept credincioșii creștini au zidit o biserică chiar pe locul în care au trăit părinții Cuvioasei și acolo unde ea însăși a văzut lumina zilei. Vestea despre minunile care se săvârșeau în apropierea moaștelor s-a răspândit repede în Tracia și în Peninsula Balcanică.
După două sute de ani, vreme în care moaștele au stat în Biserica Sfinții Apostoli din Epivata și s-au săvârșit mai multe semne și minuni în jurul lor, cinstitele moaște au fost strămutate în mai multe locuri, acolo unde au fost alinare în suferință tuturor.
În 1218 și 1241, moaștele Cuvioasei Parascheva au fost strămutate de la Epivata la Târnovo, capitala imperiului româno-bulgar, oraș care devenise între timp reședința patriarhală. Aici, moaștele au rămas pentru 160 de ani.
În urma unori împrejurări dramatice pentru creștini, atunci când turcii au pătruns în Europa și au cucerit părți însemnat din Peninsula Balcanică, capitala Târnovo și partea apuseană, moaștele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Belgrad, acolo unde au stat până în 1521, atunci când turcii au cucerit și acest oraș.
Patriarhul a hotărât ca moaștele să fie aduse și expuse într-un loc pentru a putea fi expuse și sărutate de credincioșii ortodocși din Peninsula Balcanică, aflați sub stăpânirea turcească. Inițial au fost așezate în biserica Sfânta Maria Pammakaristos, după au fost mutate în alte biserici: Vlaherne, Sfântul Dumitru, Sfântul Gheorghe din cartierul Fanar.
După 120 de ani, ultima strămutare, de data aceasta spre pământul românesc.
Pe 13 iunie 1641, moaștele au fost așezate în minunata biserică a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi, ctitoria domnitorului. Moaștele au rămas până în 1884, când au început lucrările de restaurare a lăcașului sfânt.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea unor sfinți din neamul nostru, dar și generalizarea cultului unor sfinți ale căror moaște se regăsesc la noi în țară. Hotărârea a fost transpusă în fapte în cadrul unor festivități mari bisericești în cursul lunii octombrie, anul 1955. Pentru Cuvioasa Parascheva, generalizarea cultului s-a făcut în Catedrala mitropolitană din Iași, la 14 octombrie 1955.
Credincioșii creștini de pretutindeni o cinstesc pe Cuvioasa Parascheva la data de 14 octombrie, în fiecare an, prin participarea la slujbele organizate în această zi. Credincioși din Iași o cheamă pe Sfânta Parascheva prin rugăciune în orice clipă de cumpănă.
Sfânta Cuvioasă Parascheva este considerată, pe drept cuvânt, ocrotitoarea orașului Iași și a întregii Moldove. De-a lungul anilor, moldovenii au simțit minunile Cuvioasei Parascheva.
Moaștele Sfintei Parascheva sunt îmbrăcate după ritualuri bisericești, la care participă doar preoți ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Însă, puțini creștini știu că Sfânta Cuvioasă poarte și un blestem ce datează din anul 1641.
Sub veșmintele în care este îmbrăcată Cuvioasa, moaștele mai poartă încă o ținută, care nu se dă niciodată jos. Ținuta are un sigiliu pe care este scris blestemul domnitorului Vasile Lupu, dar și al Mitropolitului Varlaam, care spunea: „Blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva”.
Veșmintele Cuvioasei Parascheva sunt schimbate de cinci ori pe an și se dăruiesc de Înalt Prea Sfinția Sa Mitropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul Sfintei Parascheva.
Pelerinajul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași este unul dintre cele mai mari pelerinaje.
Pelerinajul la Sfânta Cuvioasă Parascheva a început miercuri, 8 octombrie, când racla cu sfintele moaște a fost scoasă din Catedrala Mitropolitană de la ora 6.00, în cadrul tradiţionalei procesiuni, şi depusă în baldachinul special amenajat pe platoul din faţa Căminului preoțesc „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”
„Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis și s-a făcut toată făptura, nu întoarce fața Ta de la noi păcătoșii ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică și înfricoșătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre, ce în toată ziua, nenumărate, cu nesocotință le săvârșim. Noi suntem păcătoși, netrebnici și plini de răutate; iar Tu ești izvorul vieții și al milostivirii. Nu ne lăsa, Doamne! Nu trece rugăciunea noastră a păcătoșilor, nici ne răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci pentru că nu suntem vrednici a câștiga milostivirea prin sârguința cea de toate zilele, dăruiește-ne-o Tu ca un îndurat mult-Milostiv. Doamne, pentru rugăciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, dăruiește-ne nouă sănătate și viață ferită de toată răutatea și ne întărește cu Duhul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor, cu bucurie să slăvim preasfânt numele Tău în veci. Amin”.
