Guvernul condus de Ilie Bolojan ia în calcul înghețarea salariului minim pe economie în anul 2026, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Ene Dogioiu. Declarația, făcută joi, 16 octombrie, vine în contextul în care prețurile la alimente, energie și servicii au crescut puternic pe parcursul anului 2025, afectând puterea de cumpărare a românilor.
Într-o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt a precizat că subiectul se află în analiza premierului, iar tendința este de a nu opera o nouă majorare. „În principiu, subliniez, în principiu salariul minim nu va crește. Dar subiectul este în acest moment în analiza premierului”, a declarat Ioana Ene Dogioiu.
În prezent, salariul minim brut pe economie este de 4.050 de lei, ceea ce înseamnă un venit net de aproximativ 2.574 de lei, valoare stabilită la începutul anului 2025.
Surse guvernamentale susțin că Executivul dorește o perioadă de „stabilitate economică” și încearcă să evite impunerea unor presiuni suplimentare asupra mediului privat. Întrebată dacă subiectul a fost discutat în coaliția de guvernare, purtătoarea de cuvânt a oferit un răspuns evaziv: „Ce se întâmplă în coaliție se întâmplă în coaliție”.
Decizia autorităților de la București trebuie să țină cont și de o directivă a Uniunii Europene, care prevede corelarea salariului minim cu productivitatea muncii și costul vieții, pentru a asigura un nivel de trai decent în statele membre.
În același timp, mediul de afaceri din România avertizează că o nouă creștere a salariului minim ar putea destabiliza companiile mici și mijlocii, ducând la creșterea costurilor de operare și, posibil, la concedieri.
Ministerul Muncii continuă să lucreze la mai multe scenarii de calcul, printre care se numără stabilirea salariului minim ca procent din salariul mediu brut: 47% (4.314 lei), 50% (4.590 de lei) sau 52% (4.773 de lei). Guvernul poate opta însă pentru o valoare intermediară, în funcție de evoluția economică.
O eventuală înghețare a salariului minim ar afecta direct peste 1,5 milioane de angajați din România. Economiștii avertizează că, deși o astfel de măsură ar putea ajuta companiile pe termen scurt, ea riscă să ducă la o scădere a consumului intern, cu impact negativ asupra creșterii economice generale.
