O analiză a politicilor salariale din Uniunea Europeană arată că o eventuală blocare a creșterii salariului minim în România în 2026 ar plasa țara într-o poziție singulară, în contrast cu tendința generală de majorare din celelalte state membre. În timp ce țări precum Germania, Franța sau Polonia pregătesc noi creșteri pentru a se alinia la directiva europeană și pentru a proteja puterea de cumpărare, o astfel de decizie în România ar putea atrage riscul unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, pentru nerespectarea jaloanelor din PNRR.
Potrivit datelor Eurostat, România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și o pondere a salariaților cu venituri mici dublă față de media europeană. Totodată, costul orar al forței de muncă este de 12,5 euro, penultimul din UE și la 37% din media UE27, în timp ce productivitatea muncii pe oră lucrată se află la 74% din media europeană. În ultimul an, productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a înregistrat a doua cea mai mare creștere din UE, cu 6,4%.
Analiza citată arată că majorarea salariului minim la 4.590 de lei de la 1 ianuarie 2026, propusă în spațiul public, s-ar înscrie în trendul european. Majoritatea țărilor UE au implementat creșteri substanțiale în ultimii ani, determinate de inflație, productivitatea muncii și necesitatea de a se conforma cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate, care recomandă un nivel de circa 50% din salariul mediu sau 60% din cel median.
În Germania, după o creștere istorică în 2022, salariul minim brut va crește de la 2.161 de euro în prezent la 2.343 de euro în 2026, o majorare de 8,4% menită să ajute peste 5 milioane de angajați să recâștige puterea de cumpărare.
Franța va continua indexarea automată în funcție de inflație, salariul minim fiind estimat să ajungă la 1.900 de euro în 2026, de la 1.802 euro în 2025, menținând astfel raportul de 60% din salariul median. În Spania, unde această țintă a fost deja atinsă, se estimează o creștere de la 1.381 de euro în 2025 la un interval de 1.430-1.450 de euro în 2026.
Polonia, după o creștere accelerată în ultimii ani, are în plan o majorare la aproximativ 1.155 de euro în 2026. Și Ungaria urmează un trend similar, cu o creștere estimată la 800 de euro, deși România a depășit deja Ungaria la valoarea salariului minim brut exprimat în euro începând din 2022.
În Cehia, propunerea este de 890 de euro pentru 2026, în timp ce Slovacia a stabilit deja oficial o creștere la 915 euro pentru același an, reprezentând o majorare de 12,2%. Bulgaria, care a atins pragul de 50% din salariul mediu, estimează un salariu minim de 618 euro, iar Lituania plănuiește o majorare la 1.153 de euro.
Datele din statele europene analizate indică o tendință clară: toate țările cu salariu minim legal au operat creșteri consistente, accelerate în perioada 2023-2025, pentru a proteja angajații de inflație și pentru a respecta noile standarde UE. Experiența acestor țări arată că majorările au fost implementate fără efecte economice adverse majore, consolidând argumentul că o creștere este fezabilă și în România.
