Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională, luni, 20 octombrie 2025, legea care reforma pensiile de serviciu ale magistraților. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, în urma admiterii sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a acuzat că actul normativ reprezintă o amenințare la adresa independenței justiției.
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – ADMITERE”, este decizia oficială a Curții, conform minutei ședinței.
Actul normativ fusese contestat la CCR de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care a decis în unanimitate, pe 4 septembrie, să formuleze sesizarea.
Într-un comunicat de presă, ÎCCJ a argumentat că legea reprezintă o amenințare la adresa statului de drept și a independenței justiției, susținând că actul normativ „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”. „Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, a transmis ÎCCJ.
Printre motivele de neconstituționalitate invocate de instanța supremă s-au numărat încălcarea independenței justiției, a principiului securității juridice și a neretroactivității legii. De asemenea, ÎCCJ a acuzat crearea unor discriminări nejustificate, nerespectarea obligației de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru forma finală a legii și ignorarea normelor de tehnică legislativă.
Proiectul de lege, care a provocat proteste ample în sistemul judiciar, inclusiv suspendarea activității în instanțe și parchete, prevedea o serie de modificări majore. Vârsta de pensionare urma să crească treptat, cu un an și șase luni anual, până la alinierea cu cea din sistemul public, 65 de ani, în 2036. Totodată, vechimea necesară pentru pensionare ar fi crescut de la 25 la 35 de ani.
O altă modificare viza cuantumul pensiei, care ar fi fost limitat la 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care în prezent este de 80% din salariul brut. Magistrații s-ar fi putut pensiona anticipat dacă aveau 35 de ani vechime, însă cu o penalizare de 2% pentru fiecare an rămas până la împlinirea vârstei de 65 de ani.
