O reorganizare administrativ-teritorială a României este necesară, arată un raport recent al Curții de Conturi, care a constatat că peste jumătate dintre orașele țării și 15% dintre comune nu mai îndeplinesc criteriile legale privind numărul minim de locuitori. Documentul subliniază că multe localități nu se pot susține financiar și depind în mare măsură de fonduri de la bugetul de stat.
Potrivit analizei, care a folosit date din anul 2023, 119 dintre cele 216 orașe ale României, reprezentând 55% din total, nu atingeau pragul minim legal de 10.000 de locuitori. În același timp, 432 de comune, adică 15% din totalul la nivel național, se situau sub limita legală de 1.500 de locuitori, semnalând o discrepanță majoră între legislație și realitatea demografică.
Raportul Curții de Conturi evidențiază și problemele legate de finanțarea locală. Doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se autofinanțeze în proporție de peste 50% din venituri proprii. În 2023, numai 31% dintre comune și-au putut acoperi cheltuielile de personal din resurse proprii, în scădere față de 52% în anul 2022.
Dependența de bugetul de stat este una dintre principalele probleme identificate. 84% dintre cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de alocări bugetare de la stat pentru a funcționa. În paralel, cheltuielile de personal au crescut, limitând capacitatea de dezvoltare a localităților. De exemplu, între 2021 și 2023, numărul asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav a crescut cu 7%, în timp ce plățile aferente au urcat cu 38%, adăugând presiune pe bugetele locale.
Sistemul administrativ local din România cuprinde 41.438 de aleși, dintre care 40.100 sunt consilieri locali și 1.338 consilieri județeni. Curtea de Conturi notează că diferențele salariale dintre angajații din primăriile de orașe și cele de comune cu populații similare duc la costuri administrative mai mari pentru orașe, fără ca serviciile publice oferite cetățenilor să fie proporțional mai bune.
Documentul subliniază că legislația actuală nu oferă mecanisme clare pentru reorganizarea administrativă. Procedurile pentru schimbarea statutului localităților sunt considerate greoaie, iar încercările recente de comasare sau de revenire a unor localități de la statutul de oraș la cel de comună au eșuat din cauza condițiilor stricte impuse de lege.
În acest context, Curtea de Conturi propune demararea unui proces de reformă legislativă care să permită reorganizarea eficientă a localităților. Obiectivele reformei ar fi reducerea dependenței de bugetul de stat, consolidarea autonomiei financiare a comunelor și orașelor și alinierea criteriilor administrative la realitățile demografice și economice actuale.
